O analiză a situaţiilor de la câteva bănci reprezentative din Craiova arată profilul rău-platnicului: bărbat, în jur de 40-45 de ani, cu venituri mici sau chiar rămas fără loc de muncă. Şi tinerii până în 25 de ani au fost luaţi de val.
Persoanele foarte tinere, dar mai ales cele trecuţi de prima tinereţe îngroaşă listele restanţierilor către unele bănci din Craiova. Creditul de consum a atras cele mai mari restanţe din total, în timp ce debitorii pentru creditele ipotecare sunt cei mai conştiincioşi. Din informaţiile transmise la solicitarea GdS de mai multe bănci craiovene se desprinde aceeaşi concluzie: cele mai mari restanţe neachitate în termen sunt la creditele de consum, ale unor persoane (în special bărbaţi) trecute de 40 de ani şi care fie şi-au pierdut locul de muncă, fie au venituri mici. Statisticile mai cuprind şi persoanele foarte tinere, până în 20 de ani, care s-au înghesuit să-şi cumpere electronice şi electrocasnice şi acum nu mai au de unde să achite ratele. Aici ponderea cea mai mare a restanţierilor, spun experţii în recuperarea de creanţe, nu se mai regăseşte în ograda băncilor comerciale, ci la instituţiile financiare nebancare, care s-au aruncat prea mult pe piaţă, fără acoperire.
Cine e rău-platnic
Creditul de consum ţine fruntea clasamentului restanţelor bancare. La BCR, cei mai mari datornici sunt bărbaţii. „La o simplă analiză s-a constatat că ponderea principală în cadrul debitorilor o reprezintă bărbaţii, cu vârste între 25 şi 40 de ani, care înregistrează venituri mici“, se arată într-un comunicat al băncii, transmis GdS. La Banca Transilvania, au spus surse din sucursala craioveană, tot bărbaţii au cele mai multe restanţe către bancă, dar vârsta urcă la 40-45 de ani. Dintre debitorii Raiffeisen Bank Craiova, cei mai mulţi sunt trecuţi de prima tinereţe şi „şi-au pierdut locul de muncă şi nu au mai avut cu ce să-şi achite creditul“.
Şi persoanele foarte tinere au datorii neplătite către această bancă, dar mai puţin decât persoanele trecute de 40 de ani. Surse din Bancpost susţin acelaşi lucru ca şi reprezentanţii celorlalte bănci: datornicii sunt, majoritatea, persoane mai în vârstă, care şi-au pierdut locul de muncă şi au trecut în şomaj. În schimb, printre cei mai buni platnici la băncile craiovene amintite sunt doljenii cu salarii bune, pensionarii, iar în cazul creditului ipotecar, familiile tinere.
Mediul economic a influenţat restanţele
Bancherii craioveni consideră că există o strânsă legătură între mediul economic şi piaţa creditelor. „Raportul este de proporţionalitate inversă, în sensul că atunci când judeţul Dolj a stat prost din punct de vedere economic, au crescut şi restanţele bancare“, a precizat un bancher din cadrul Raiffeisen Bank Craiova.
Un recuperator bancar din Bucureşti, care are contracte cu majoritatea băncilor din Craiova, face portretul-robot al datornicului din provincie, adică din Dolj.
„La Craiova, restanţele bancare au apărut atunci când situaţia economică a zonei a fost precară. Datornicii sunt, în general, persoanele cu vârste între 40-50 de ani, care au fost disponibilizate sau date afară din cauza restructurărilor. Boom-ul datoriilor a fost înregistrat acum doi ani, odată cu decăderea uzinei Daewoo“, a precizat Bogdan Bălan Nicolae, manager de recuperări de debite la firma de recuperare a creanţelor bancare Urban & Asociaţii. Acesta a adăugat că restanţele la creditele de consum nu se regăsesc la băncile comerciale, pentru că acestea sunt „cei mai buni creditori, care îşi evaluează corect riscurile“, ci la instituţiile financiare nebancare (IFN-uri). Cele din urmă „au exagerat cu creditele cu buletinul şi s-au gândit la cantitatea creditelor, nu la capacitatea clientului de a restitui banii.
La IFN-urile din Craiova, tinerii deţin supremaţia restanţelor, pentru că s-au implicat în multe credite şi s-au blocat, nu mai au de unde să achite“, a afirmat reprezentantul firmei de recuperare.
Doljul stă bine la debite
Multe bănci şi-au angajat firme specializate în recuperarea creanţelor bancare care să „se lupte“ cu datornicii. Alte unităţi bancare au propriile departamente de executori bancari. Totuşi, restanţele totale din Dolj reprezintă o mică parte din totalul creditelor, potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României (BNR).
Ultimul raport statistic al BNR, pe luna martie 2008, arată că doljenii (persoane fizice şi juridice) au în total credite de 2,185 miliarde de lei, din care restanţele sunt de numai 1,6%. În valută, creditele doljenilor sunt de aproape 1,8 miliarde de lei, restanţele fiind de numai 0,2%.
