Firmele doljene de consultanţă în proiecte pe fonduri europene sau de stat nu sunt clasificate după seriozitate. De multe ori se întâmplă ca banul public să fie cheltuit pentru a face „curăţenie“ ca unele proiecte întocmite heirupistic de particulari să fie aprobate.
Consultanţa în domeniul proiectelor finanţate prin fonduri europene sau de la guvern este descrisă drept o chestiune „sensibilă“ în ceea ce priveşte firmele din acest segment de activitate. Motivul este simplu: unele dintre acestea întocmesc proiecte de calitate, care primesc punctaj mare, şi sunt aprobate, altele se concentrează pe cantitate, însă nimeni nu poate oferi certitudini privind firmele serioase şi cele neserioase. În cel mai bun caz, sunt oferite sfaturi.
„În ceea ce priveşte proiectele, din punct de vedere numeric stăm bine. Din punct de vedere al calităţii proiectelor, rămâne de văzut. Nu pot să garantez pentru seriozitatea altora, iar dacă mă întrebaţi ce-i spun unui primar, spre exemplu, care întreabă despre firma de consultanţă cu care să lucreze, răspunsul este invariabil acelaşi: va trebui să facă licitaţie, conform legii. Noi facem încercări de a-i ajuta pe cei care ne caută, dar mai mult cu sfaturi“, a explicat Marilena Bogheanu, directoarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia.
Cum se descurcă primarii doljeni? Câteva exemple: Sorin Voinea, primarul comunei Negoi, a declarat că, în ceea ce priveşte un proiect pe Ordonanţa nr. 7 privind dezvoltarea infrastructurii în mediul rural, a întocmit documentaţia şi a depus-o fără sprijinul unei firme de consultanţă. Nicu Tabacu, primarul din comuna Vârvoru de Jos, nu a mai apelat la consultanţă, nemulţumit de o experienţă din anii trecuţi. „Am lucrat la început, după care am renunţat la firmele de consultanţă şi le-am cerut proiectanţilor cu care fac proiectul tehnic să colaborăm şi la întocmirea cererii de finanţare. Petre Dorobanţu, edilul-şef din comuna Desa, a depus un proiect integrat, în valoare de 2,5 milioane de euro, cu sprijinul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Dolj.
În cine să ai încredere?
Nici această direcţie din cadrul CJ nu face recomandări privind firmele locale de consultanţă eficiente. Nu pentru că nu ar şti, ci din cauza riscului de a apărea acuzaţii de favoritism, potrivit explicaţiilor directoarei Ileana Măjină. „Noi nu recomandăm pe nimeni, consiliile locale sunt cele care decid cu cine lucrează în urma licitaţiilor pe care le organizează. La solicitare, noi le stăm la dispoziţie cu asistenţă tehnică. De multe ori facem verificarea calităţii proiectelor. Pot să vă spun, spre exemplu, că analiza cost-beneficiu este un punct slab de foarte multe ori. La fel şi cererea de finanţare. De multe ori le spunem ce să facă să câştige puncte, astfel încât proiectul să fie aprobat. Noi am avut 77 de proiecte aprobate la nivelul judeţului Dolj, 43 dintre acestea sunt deja în execuţie şi pot să vă spun că 99% dintre ele au fost scrise de noi“, a precizat Măjină. O consecinţă a situaţiei din domeniul consultanţei este că angajaţii plătiţi din bani publici muncesc pentru ca nişte particulari să încaseze comisioanele ce variază între doi şi zece la sută din valoarea unui proiect.
Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor particulare şi patronul unei firme de consultanţă doljene, susţine că problemele apar tocmai din cauza faptului că nu există o diferenţiere a societăţilor după seriozitatea de care au dat dovadă. „Este bine ca beneficiarul să fie atent când alege consultanţa, să verifice istoricul unei firme, spre exemplu, să vadă dacă a derulat astfel de proiecte în trecut care au fost aprobate. Mă afectează pentru că o societate mai puţin pregătită vine la o licitaţie şi oferă preţul cel mai mic, câştigă, întocmeşte un proiect care este respins fiindcă nu e de calitate şi e normal ca apoi cel care a pierdut proiectul să privească neîncrezător firmele de consultanţă“, a declarat Cristea.
