BNR arată că rata riscului de credit a crescut în România de la un an la altul. Creditele acordate de bănci firmelor şi populaţiei sunt acum de cinci ori mai riscante decât în 2007. Firmele susţin că nu mai au din ce să plătească ratele, umflate artificial de bănci în anii anteriori, iar cetăţenii abia fac faţă cheltuielilor zilnice.
În septembrie 2010, rata riscului de credit în România a ajuns la 20,24% din totalul creditelor către populaţie şi firme, potrivit indicatorilor agregaţi privind instituţiile de credit, publicaţi de Banca Naţională a României (BNR). În luna iunie a acestui an, BNR calculase rata riscului de credit la 17,81%. Creşterea din ultimii ani este spectaculoasă, având în vedere că, în 2007, acest indicator era doar de 4% din totalul creditelor. În calculul acestei rate BNR ia în considerare creditele „îndoielnice“ şi pe cele deja trecute la „pierderi“ de către bănci, credite acordate atât populaţiei, cât şi firmelor. Astfel de împrumuturi au ajuns la o cincime din numărul total de credite acordate persoanelor fizice şi juridice.
Creditul „cel rău“
Structura în profil teritorial a creditelor populaţiei pe luna septembrie, publicată de BNR, arată că doljenii au credite neachitate la termen în proporţie de 7,27% – la împrumuturile în lei şi de 5,1% – la cele în valută (exprimate tot în lei). Situaţia nu este alarmantă, spun bancherii, dar cuantumul datoriilor restante către bănci este mai mare de la o lună la alta. Creditul „cu buletinul“, mult îndrăgit până în 2008, s-a dovedit cu adevărat nociv pentru bănci, acest tip de împrumut fiind adesea catalogat drept „creditul cel rău“.
„Cele mai mari restanţe sunt la creditele de nevoi personale, iar cele mai puţine – la creditele garantate cu ipotecă“, spunea recent un bancher local de la o bancă de top. Populaţia care s-a bulucit la creditul „cu buletinul“ şi a întâmpinat apoi dificultăţi financiare a renunţat să îşi mai plătească ratele bancare. Unii au speculat faptul că nu mai au venituri legale şi nici bunuri pe numele lor, astfel că au prins momentul să nu îşi mai achite împrumuturile. Cei mai mulţi, însă, nu mai au bani să mai plătească ratele şi fac faţă cu greu cerinţelor băncilor.
„Soţia este şomeră, iar mie mi-a scăzut salariul. Banii care îi avem abia ne ajung pentru mâncare. De unde să mai plătesc şi banca“, a spus un doljean cu datorii la bănci.
Firmele, frânate de bănci
În acelaşi timp, firmele sunt cele care fac eforturi deosebite să îşi achite datoriile către bănci. „Din cauza băncilor este actuala lipsă de finanţare a firmelor, pentru că băncile ne-au mărit dobânzile şi de aproape trei ori. Firmele şi-au făcut şi ele calcule, bugete. Dacă au mărit dobânzile cum au vrut ele, băncile, de unde să mai plătească firmele ratele“, spunea în urmă cu ceva vreme vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea.
Întrebat cum comentează faptul că rata riscului de credit a ajuns în România la peste 20% din creditele acordate populaţiei şi firmelor, ieri, Valentin Cristea a precizat: „Este normal să crească riscul de credit, pentru că la noi este un faliment la câteva zile. Nu cred că a existat firmă care să fi intrat în insolvenţă şi să nu fi avut credite. Două au fost motivele pentru care au intrat firmele în insolvenţă/faliment: dobânzile crescute de două-trei ori şi impozitele prea mari către stat“. Din aceste motive atât populaţia, cât şi firmele merg la băncile care le-au acordat creditele să ceară refinanţarea împrumuturilor la care nu-şi mai permit să achite ratele lunare.
Creditele, mai mari decât depozitele
Totodată, indicatorii publicaţi de BNR arată că băncilor nu le-a mers chiar aşa de rău, pentru că împrumuturile acordate clientelei sunt mai mari decât depozitele atrase de la clientelă. Raportul credite/depozite era în perioada analizată de 116,02%. Practic aşa fac băncile profit: plătesc dobânzi mai mici la depozitele populaţiei şi firmelor, dar încasează dobânzi mai mari de la clienţii lor, pentru creditele acordate acestora. Mediul de afaceri este împotriva instituţiilor de credit: „Băncile sunt favorizate! În toată această criză financiară nu am văzut o bancă să dea faliment. Doar noi, firmele, am dat faliment, dar băncilor le merge foarte bine“, a mai spus luni vicepreşedintele CNIPMMR.
Multe credite „îndoielnice“ şi „pierderi“
Potrivit BNR, rata riscului de credit se calculează ca „expunerea brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în «îndoielnic» şi «pierdere»/ total credite şi dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusiv elementele în afara bilanţului“. Prin credite nebancare se înţeleg creditele acordate populaţiei şi firmelor, deci sunt excluse creditele acordate între bănci. În acelaşi timp, BNR a calculat la sfârşitul lunii septembrie 2010 că împrumuturile „restante“ şi „îndoielnice“ în totalul portofoliului de credite reprezintă 2,67%, în creştere faţă de iunie, când erau 2,17%.
