Obiectivul central al politicii fiscale pentru 2011 are în vedere recuperarea deteriorării poziţiei fiscale prin reduceri substanţiale de cheltuieli şi suplimentarea veniturilor, se arată într-un document obţinut de HotNews.ro, purtând semnătura ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Programul economic de reformare a sistemului public a fost agreat de reprezentanţii FMI, se mai arată în document. Prioritare pentru 2011 sunt reducerea numărului şi a nivelului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal. Din cele 263 de taxe/tarife cu caracter nefiscal existente în august 2010, un număr de 249 au caracter naţional, iar 14 au caracter local. Au mai fost identificate 16 taxe/tarife care urmează să fie comasate/reduse.
Creşterea economică: 1,5% în 2011, 3,9% în 2012 şi 4,5 în 2013
Prognoza guvernamentală porneşte de la o creştere cu 1,5% a economiei în 2011, urmată apoi de un ritm mediu anual de 4,3%. Potrivit datelor oficiale, cea mai ridicată creştere ar urma să o aibă consumul populaţiei, care va ajunge de la un ritm de creştere de 1,7% în 2011, la 4% în 2012 şi apoi la aproape 5% în 2014. „Cererea internă se va situa pe o tendinţă de creştere, susţinută de reluarea investiţiilor. Consumul anual al gospodăriilor va înregistra un ritm mediu de 3,9%, ceea ce reprezintă o calmare a înclinaţiei spre consum, aşteptându-se o majorare a înclinaţiei spre economisire“, se arată în document.
Combaterea evaziunii fiscale se mută în on line
Potrivit documentului obţinut de HotNews, combaterea evaziunii fiscale are în vedere reducerea fraudei „carusel“ (utilizate cel mai mult în cazul fraudării bugetului prin neplata TVA) prin trainingul acordat inspectorilor de la Fisc, schimbarea informaţiilor cu ajutorul mediului on line, reorganizarea Vămii, şi reinstituirea cadrului legal de acordare a eşalonărilor la plata obligaţiilor fiscale. „Se are în vedere realizarea în mediu electronic a licitaţiilor pentru vânzarea bunurilor sechestrate de Fisc, gestionarea informatizată a executărilor silite ca şi transmiterea electronică a înfiinţare/ridicare a popririi asupra conturilor bancare ale debitorilor“, se mai spune în document.
Arieratele – autorităţile locale se mişcă prea lent
„Recenta achitare a arieratelor şi facturilor restante din Sănătate a dus la o scădere drastică a arieratelor interne, dar plafonul stabilit pentru finalul lunii septembrie a fost din nou depăşit datorită progreselor lente ale autorităţilor locale“. Reducerea drastică a numărului de taxe limitează evaziunea fiscală, reduce riscul de eroare neintenţionată a plătitorului, simplifică birocraţia, stimulează investiţiile şi aduce mai mulţi bani la buget, se mai arată în document.
Riscul principal în 2011: sistemul de pensii, care se aşteaptă să conducă la deficite mari în anii următori
Bugetul anual va cuprinde în mod distinct credite bugetare pentru achitarea plăţilor restante din anul anterior. Nu pot fi făcute angajamente noi dacă nu sunt plătite restanţele de la titlul de cheltuieli respectiv, se mai arată în document. Redresarea din 2011 este ameninţată de diminuarea intrărilor de investiţii străine, de menţinerea unei rate înalte a şomajului şi de efectele propagate ale crizei din Grecia. În plus, riscul principal la adresa politicii fiscale din 2011 vine din sistemul de pensii, care se aşteapta să conducă la deficite mari în anii următori, se mai arată în document.
Primele anuale şi cele de vacanţă se elimină
Politica salarială va urmări corelarea cu productivitatea, iar ajustările vor fi asigurate prin eliminarea primei de vacanţă şi a premiului anual. Va avea loc o creştere salarială medie mai mare pentru cei cu salarii mici şi mai redusă pentru cei cu salarii mari, concomitent cu diminuarea posturilor din sectorul bugetar. Vor fi prelungite măsurile de diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, precum şi a achiziţiilor de autoturisme şi mobilier. Vor fi definitivate standardele de cost şi normativele de personal“, mai notează autorii documentului semnat de ministrul finanţelor.
Calculele guvernului pentru 2010
Scădere 2010 – 1,9%
Reducerea consumului populaţiei – 3,7%
Reducerea consumului guvernamental – 2,6%.
Scădere construcţii – 17,9%
Scădere servicii – 3,1%.
Creşterea exporturilor – 19,0%,
Creşterea importurilor – 10,7%.
Deficitul de cont curent – 6,9 miliarde de euro (5,7% din PIB)
Număr şomeri – 674.000
Rata şomajului – 7,5%.
Inflaţia – 8,1 %
