Finanţatorii externi care au venit cu bani cash au fost „prinţul“ care a sărutat prinţesa numită România, trezind-o din coma indusă de consum şi de deficitele mari, a explicat ieri studenţilor de la ASE Dominic Bruynseels, CEO al BCR şi membru al Consiliului Investitorilor Străini. „A fost odată o prinţesă numită România. Când a împlinit 18 ani, a fost închisă de vrăjitoarea cea rea într-un castel, căzută sub vraja consumului şi a deficitelor nesustenabile. Când prinţul a venit din afara ţării plin de cash şi a sărutat-o, ea s-a trezit şi au trăit împreună până la adânci bătrâneţi“, a explicat Bruynseels.
Şeful celei mai mari bănci din România le-a vorbit studenţilor despre modul în care economia românească ar putea reporni, reluând o serie de propuneri pe care investitorii străini le discută cu autorităţile.
Una dintre acestea vizează concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală, faţă de efectuarea controalelor la întâmplare.
Impactul estimat al acestei măsuri ar putea genera, potrivit FIC, 460 de milioane euro/an care, prin investiţii în infrastructură, pot duce la o creştere a PIB de 2,2% şi la crearea de 46.500 de noi locuri de muncă.
O altă idee este legată de flexibilizarea pieţei muncii. Reprezentanţii FIC argumentează că acest lucru e necesar pentru a se permite o mai mare putere de decizie din partea angajaţilor şi a companiilor în ceea ce priveşte angajările, stabilirea timpului de lucru, stabilirea duratei contractelor etc. De asemenea, reprezentanţii investitorilor străini susţin redefinirea statutului juridic al patronatelor pentru crearea condiţiilor unui dialog social constructiv şi eficient, ca şi modificarea procedurilor reglementate de Codul Muncii, aplicabile litigiilor de muncă, cum ar fi prevederile privind citarea, aplicarea sentinţelor date de prima instanţă judecătorească. Potrivit estimărilor făcute de experţii FIC, măsura ar putea duce la o scădere a ratei şomajului cu 1% prin înfiinţarea a 84.000 de noi locuri de muncă temporare sau permanente pe termen scurt.
Păstrarea avantajelor competitive este esenţială
Păstrarea avantajelor competitive ale României în ceea ce priveşte atragerea de investiţii străine şi exporturile este esenţială. Industria filmului şi cea de IT pot reprezenta exemple de succes, mai ales prin prisma costului forţei de muncă şi a nivelului de calificare. Cea mai mare parte dintre angajatori a luat deja măsurile necesare de restructurare. Legislaţia trebuie să permită, în acest moment, adoptarea deciziilor care să ducă la creşteri de productivitate. Modificarea prevederilor privind contractele colective de muncă, posibilitatea evaluării angajaţilor pe criterii de performanţă sunt elemente decisive pentru păstrarea avantajelor competitive ale României, în acest nou context economic. De asemenea, FIC mai susţine limitarea folosirii ajutorului financiar de şomaj şi condiţionarea acestuia de obligativitatea recalificării sau de voluntariat pentru autorităţile de stat ori în cadrul ONG-urilor. „Crearea de stimulente pentru instruirea în dobândirea de competenţe tehnice şi întărirea infrastructurii de recalificare folosind fonduri UE. Concentrarea asupra surselor de talente şi stimularea dezvoltării acestora“, mai susţin reprezentanţii investitorilor.
Piaţa neagră a muncii: 1,6 milioane de angajaţi fără contract
În ceea ce priveşte economia informală, România are 4,2 milioane de angajaţi cu forme legale şi 1,6 milioane de persoane care lucrează fără contract. Spre exemplu, crearea a 10.000 de locuri de muncă cu salariul mediu pe economie ar însemna că bugetul de stat ar încasa suplimentar aproximativ 7.000.000 lei/lună (84.000.000 lei/an) prin taxele aferente. Calculul a fost făcut pentru un salariu mediu de 1.800 de lei. Pentru aceasta, legislaţia muncii are nevoie de prevederi flexibile privind munca temporară şi angajările, în general.
