Dincolo de calculele legate de taxe şi evoluţia cursului valutar, adevărul este că în ultimii doi ani preţul benzinei a crescut în România cu peste 80%, procentul de creştere faţă de mijlocul anului 2008 – atunci când barilul de petrol costa aproape 150 de dolari – fiind de peste 20% (detalii în grafic).
În ultimii doi ani, salariile au rămas practic la acelaşi nivel, iar în aceste condiţii creşterea preţurilor – deşi în cea mai mare parte justificată – îi nemulţumeşte pe mulţi dintre şoferi, unii dintre ei alegând să protesteze în diverse moduri. Efectul acestor proteste asupra preţului benzinei va fi însă cel mai probabil egal cu zero.
În România, în 2008, între preţul maxim şi cel minim al benzinei a fost o diferenţă de 32%. Dacă ne uităm la americani, în momentul în care barilul de petrol costa 147 de dolari, preţul unui galon de benzină (3,78 litri) era de 4,12 dolari. La sfârşitul anului 2008, galonul de benzină costa 1,6 dolari, cu 61% mai puţin. În prezent, preţul per galon este de 3,1 dolari, dublu faţă de sfârşitul anului 2008, însă cu 24% mai mic faţă de cel maxim.
După cum se poate observa, fluctuaţia preţului benzinei în SUA este mult mai mare decât cea de la noi, motivul principal fiind ponderea taxelor – în România, 50% din preţul la pompă reprezintă taxe, iar în SUA, ponderea taxelor este în medie de doar 13%. Iar cu cât ponderea taxelor este mai mică, cu atât preţul la pompă al carburanţilor este mai sensibil la fluctuaţiile cotaţiilor la nivel internaţional.
Să nu uităm însă că discutăm despre două modalităţi de abordare diferite – europenii taxează masiv carburanţii, iar România trebuie să se conformeze regulilor UE, în timp ce americanii păstrează un preţ mic pentru a susţine dezvoltarea economică.
În ceea ce priveşte impactul creşterii preţului benzinei, problema principală nu o reprezintă populaţia (la urma urmei poţi să foloseşti maşina mai rar), ci transportatorii, aceştia având cel mai mult de suferit.
Pe de altă parte, atunci când statul controlează prin taxe peste 50% din preţ, iar cea mai mare parte din ce rămâne reprezintă costurile companiilor cu extracţia, procesarea şi desfacerea produselor petroliere, este puţin probabil ca jucătorii din piaţă să „ciupească“ mai mult de 1-3% din preţul final, folosind practici mai puţin ortodoxe.
Dacă discutăm de taxe – acciza la benzină a crescut cu 40% în ultimii doi ani, iar majorarea TVA din vară a adăugat 4,2% la preţul final.
În cifre absolute, în cazul benzinei fără plumb, acciza a crescut de la 1,4 lei/litru în 2008, la 2 lei/litru în 2011, iar creşterea TVA a adăugat aproximativ 0,2 lei din vară. Barilul de petrol calculat în lei a crescut de la 100 de lei în decembrie 2008, la 300 de lei în prezent, acest preţ în lei fiind cu doar 10% mai mic faţă de momentul de maxim din 2008.
La final – dacă pornim de la realitatea că, în prezent, preţul barilului de petrol calculat în lei este cu doar 10% mai mic faţă de vara anului 2008, şi presupunem că toate celelalte costuri pe care companiile petroliere le au cu producţia şi desfacerea au rămas constante în ultimii doi ani şi jumătate (puţin probabil totuşi), ajungem la concluzia că preţul la pompă al benzinei ar trebui să fie uşor mai mic decât cel din vara anului 2008 – undeva în jurul a 4,1 lei (am luat în considerare sortimentul OMV Carrera 95, însă acelaşi principiu se poate aplica şi în cazul altor sortimente).
Cum însă între timp statul a adăugat 0,8 lei la preţul final, ajungem la un preţ în jurul a 4,9-5 lei. După cum spuneam, cel mai probabil 97-98% din creşterea înregistrată în ultimii doi ani este justificată, iar în acest sens este greu de presupus că protestele şoferilor vor rezolva ceva. Rămâne de văzut ce rezultate vor genera controalele realizate de Consiliul Concurenţei.
P.S.: preţul benzinei fără taxe nu poate fi semnificativ mai mic decât în alte ţări pentru că altfel nu ar mai vinde nimeni benzină în România, toată ar fi exportată în ţările în care preţul este mai mare.
businessday.ro
