Cum își înșală angajatorii salariații

Unii angajatori practică diverse abuzuri în ceea ce privește raporturile de muncă ale salariaților lor: nu le înregistrează contractele de muncă în REVISAL, le modifică prima pagină din contract, respectiv le reduc timpul de lucru și salariul fără ca oamenii să știe, le suspendă contractul de muncă fără știrea lor sau cu știrea lor, dar șantajându-i pe angajați cu pierderea locului de muncă. 

Reprezentanții unor firme se trezesc că, deși au semnat un contract de muncă în care au trecut un salariu și timp de lucru de opt ore pe zi, au, de fapt, contract de muncă pe doar două ore pe zi și cu un salariu net diminuat considerabil. Inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial de muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora, a precizat, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV, că anumiți angajatori modifică prima pagină din cele două ale contractului individual de muncă. „Se modifică doar principala pagină a contractului individual de muncă, unde nu sunt semnăturile, și se menține doar a doua pagină, unde a semnat angajatul. De aceea, eu insist pe ideea că salariații trebuie să intre în posesia unui exemplar din contractul individual de muncă încă din primul moment în care l-au semnat. Omul ne sesizează că el a semnat un contract individual de muncă cu timp de lucru de opt ore pe zi, iar ulterior constată că are un contract cu timp diminuat de muncă, de o oră, de patru ore, dar, de regulă, cu două ore“, a precizat Cătălin Mohora.

Cum se pot feri angajații de abuzurile angajatorilor

În primul rând, inspectorul-șef al ITM Dolj a precizat că angajatul trebuie să ceară un exemplar din contractul individual de muncă semnat cu firma la care lucrează, iar aceasta este obligată să îi înmâneze salariatului un astfel de exemplar din contract. Dacă salariații au dubii privind existența contractului individual de muncă legal, ei pot verifica rapid dacă acesta a fost introdus în REVISAL, deci dacă are valoare juridică. Angajatul merge la ITM Dolj cu actul de identitate și contra unei taxe de 20 de lei află dacă are sau nu contract de muncă valid în REVISAL (registrul electronic de evidență a salariaților). În cazul în care angajatul constată că angajatorul a făcut fals în acte, adică a modificat contractul de muncă fără știrea angajatului, există două variante. Dacă angajatul are o copie a contractului individual de muncă în forma inițială (cu timp de lucru de opt ore pe zi), atunci o reclamație la ITM Dolj, pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 51, ar putea rezolva situația, iar angajatorul va fi amendat și pus să refacă la condițiile inițiale contractul de muncă al omului. În cazul în care un angajat constată că cineva i-a modificat contractul fără știrea lui, dar nu are dovada scrisă că avea de la început un contract de muncă agreat cu societatea pe o durată normală de muncă de opt ore, atunci acesta se poate adresa doar instanței și organelor de cercetare penală.
Există cazuri în care angajatorul suspendă contractul de muncă al salariatului fără știrea acestuia, cel mai probabil pentru a nu plăti mai multe luni impozite și contribuții la stat. Și în acest caz, angajații trebuie să știe că au anumite drepturi: angajatorul nu poate suspenda contractul de muncă decât la cererea salariatului. Inspectorul-șef al ITM a precizat că există reprezentanți ai firmelor care îi șantajează pe angajați cu pierderea locului de muncă dacă nu sunt de acord să semneze cererea pentru suspendarea contractului de muncă sau le invocă acestora condițiile dificile ale societății din punct de vedere financiar și îi roagă pe salariați să accepte diminuarea salariilor sau suspendarea temporară a contractelor de muncă. Problema este dacă vor avea angajații care se simt înșelați suficient curaj să semnaleze eventualele abuzuri ale angajatorilor. Unele firme îi amenință pe salariați că își vor pierde locul de muncă dacă nu acceptă condițiile impuse de ei, condiții care pot fi foarte departe de prevederile Codului Muncii.

Unii angajați nu vor să apară cu venituri

Există însă și angajați care, deși lucrează la firme, nu vor să figureze cu venituri în evidențele Fiscului, dar vor să își păstreze locul de muncă. Acești angajați cer să li se suspende contractul de muncă pentru a nu plăti pensie alimentară sau pentru a nu fi executați silit de către bănci sau de alte instituții către care datorează bani.