Mii de firme din toate judeţele Olteniei au fost radiate din Registrul Comerţului pe primele trei luni din 2019. La toate judeţele, creşterea numărului radierilor faţă de aceeaşi perioadă din 2018 a fost de peste 100%, iar la Gorj s-a ajuns la o creştere de 259%. Pe luna martie, recordul îl deţine Doljul, cu un număr uriaş de radieri într-o singură lună. Iată care sunt motivele pentru care mii de firme s-au închis, pe bandă rulantă, anul acesta.
Mii de afaceri au fost închise, astfel că mii de firme au dispărut, la foc automat, în primul trimestru din 2019, din evidenţele Registrului Comerţului.
În perioada ianuarie – martie 2019, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei au fost radiate 5.159 de firme, de 2,24 ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, când fuseseră radiate din Registrul Comerţului 2.303 firme din regiunea de Sud-Vest a ţării.
În perioada analizată, în judeţul Dolj a fost radiat cel mai mare număr de firme, respectiv 1.256 de entităţi, în creştere cu 43,71% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018, când fuseseră radiate 874 de firme, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Numai pe luna martie, numărul radierilor a fost uriaş, ajungând la 980 de entităţi, cele mai multe din toată Oltenia, însă Doljul este şi cel mai mare judeţ din regiune, ca număr de afaceri şi ca populaţie.
Pe primele trei luni din 2019, şi în Gorj au fost multe radieri de firme. S-au închis 1.040 de entităţi economice, faţă de doar 289 radiate în aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2019, radierile de firme au fost în creştere cu 259,86% faţă de anul trecut, acesta fiind recordul pe Oltenia.
În Mehedinţi au fost radiate 756 de firme, în perioada analizată, în creştere cu 136,99% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când fuseseră radiate 319 entităţi economice.
Nici în Olt nu au stat mai bine antreprenorii. Pe primul trimestru din 2019 au fost şterse din evidenţele Registrului Comerţului 1.165 de firme, faţă de doar 432 în aceeaşi perioadă din 2018. Creşterea a fost de 169,68% în 2019, faţă de 2018. De asemenea, doar în luna martie 2019 în Olt s-au radiat 946 de entităţi.
În Vâlcea au dispărut în acelaşi mod 942 de societăţi, în creştere cu 142,16% faţă de cele 389 de firme radiate pe primele trei luni din anul 2018. În luna martie a acestui an, şi în Vâlcea a fost mare numărul radierilor, ajungând la 778 de societăţi dispărute din evidenţele Registrului Comerţului.
De ce au apărut mii de radieri?
Vom detalia în cele ce urmează ce i-a determinat pe întreprinzători să îşi închidă afacerile, respectiv cum s-au trezit cu societăţile radiate unii dintre întreprinzători.
Cele mai multe entităţi închise şi radiate au fost din sfera entităţilor organizate ca persoane fizice autorizate (PFA) care aveau peste cinci obiecte de activitate şi Întreprinderile Individuale (II-uri) care aveau mai mult de zece obiecte de activitate. Potrivit Legii nr. 182/2016, aceste entităţi aveau la dispoziţie doi ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv până pe 18 martie 2019, să solicite la Registrul Comerţului modificarea numărului de clase de activitate prevăzute de Legea nr. 182, pe care le pot desfăşura asemenea entităţi economice, respectiv cinci clase de activități prevăzute de codul CAEN pentru PFA-uri și zece clase de activități prevăzute de codul CAEN pentru II-uri.
Persoanele care nu şi-au modificat obiectul de activitate în termenul stabilit de lege nu au mai putut face nimic după 18 martie 2019. Pe data respectivă, la nivel naţional, printr-o acţiune unică, ONRC a radiat toate PFA-urile şi II-urile care aveau mai multe clase de activităţi în obiectul de activitate decât numărul prevăzut de lege.
Şi-au închis afacerile vechi, dar şi pe cele noi
Mai există societăţi care au fost radiate, dar din alte motive. Pot fi radiate şi entităţi care nu mai au posibilităţi financiare să îşi continue afacerile, dar în anumite condiţii stabilite de lege, precum şi firme care nu mai aveau activitate şi pe care asociaţii sau acţionarii le-au lăsat la întâmplare. În statisticile de anul acesta privind radierile sunt cuprinse şi astfel de firme care au fost radiate din motive financiare.
Potrivit unor surse din piaţă, unii dintre cei care doreau să acceseze fonduri guvernamentale şi aveau afaceri mai vechi pe care nu mai desfăşurau activitate au decis să le închidă pe acestea din urmă şi şi-au deschis o nouă societate cu care să acceseze fondurile. În plus, persoanele care îşi deschiseseră firme anul trecut pentru a aplica pe programul Start-up Nation, dar nu au prins finanţare nerambursabilă, nu şi-au permis să înceapă o activitate pe cont propriu. Astfel că nici nu s-au înfiinţat bine acele firme, că au fost şi radiate din Registrul Comerţului, cu precizarea că radierea este o procedură cu o durată mai mare decât înfiinţarea unei firme.
Nu se pot radia firmele cu datorii mai mari de 40.000 de lei
Procedura de radiere a unei firme este complexă şi presupune etape premergătoare ştergerii firmei din evidenţele Registrului Comerţului. Firmele, mai întâi, trebuie dizolvate, apoi lichidate. Abia după ce trec de aceste proceduri se poate trece la radierea acestora, în anumite condiţii. Hotărârea de lichidare voluntară se publică în Monitorul Oficial, apoi, după 30 de zile de la publicare, se poate trece la pasul II, în sensul că asociaţii/acţionarii trebuie să prezinte hotărâri de repartizare a activelor şi a pasivului pe numele asociaţilor, precum şi certificate de atestare fiscală de la Direcţia de Impozite şi Taxe şi de la ANAF, plus un bilanţ de lichidare a firmei în care se vede că nu mai are activitate prin conturile bancare etc. Abia după aceea se poate trece la radiere.
Potrivit legii, dacă o firmă are datorii până la pragul insolvenţei, adică până la 40.000 de lei, atunci poate fi radiată, iar activele şi datoriile trec pe numele asociaţilor sau acţionarilor. În cazul în care entitatea economică are datorii ce depăşesc 40.000 de lei, atunci nu poate fi radiată din Registrul Comerţului, ci intră în insolvenţă.
Cum îşi recuperează TVA-ul de la stat PFA-urile radiate
O problemă apărută după radierea masivă din Registrul Comerţului, operată de pe 18 martie 2019, a fost aceea că, în unele situaţii, în cazul PFA-urilor radiate din oficiu, persoanele respective nu au mai putut să îşi recupereze TVA de la stat, în cazul în care li se cuvenea rambursarea de TVA de către Fisc. Acele PFA-uri nu mai există, deci nu mai au cod de identificare fiscală (CIF), deci nu mai au cod valid de TVA. Cum pot aceste persoane să îşi recupereze banii de la stat, dacă firmele lor nu mai există?
Fiscul doljean informează că se pot recupera sumele reprezentând TVA de rambursat. În conformitate cu Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.699 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, la capitolul VII se menţionează că sumele li se vor restitui persoanelor respective după efectuarea inspecţiei fiscale, conform procedurii: „Sumele negative de TVA cuprinse în deconturile cu sume negative de TVA depuse de persoanele impozabile care solicită anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA sau pentru care organele fiscale anulează din oficiu codul de înregistrare în scopuri de TVA se restituie, potrivit procedurii generale de restituire, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal, numai în urma efectuării inspecţiei fiscale“. Concret, persoanele care au avut PFA radiate de stat îşi vor primi banii, după ce datoria trece pe numele lor (evidenţa pe CNP), dar termenul folosit de Fisc este de restituire şi nu de rambursare de TVA.
