Fiscul nu şi-a realizat programul de încasări de impozite şi taxe în lunile martie şi aprilie, iar pentru luna mai, la nivel central, conducerea ANAF cerea în teritoriu măsuri „concrete şi asumate“ de realizare a planului. În replică, organele fiscale din teritoriu dau de înţeles că atâta poate economia locală, afectată de blocaje financiare, de insolvenţe şi de neîncasarea unor sume importante chiar de la instituţii ale statului. Pentru prima dată, Fiscul de la Craiova motivează că încasările slabe ar putea fi cauzate şi de aplicaţiile informatice greoaie ale ANAF.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu şi-a realizat programul de încasări al impozitelor şi taxelor aferente lunilor martie şi aprilie 2019, program stabilit de la nivel central pentru fiecare judeţ şi pe fiecare regiune. Situaţia s-a produs în mai multe regiuni din ţară, fapt pentru care nu au ajuns în vistieria statului suficiente impozite şi taxe. În concluzie, nu s-au putut realiza toate veniturile bugetare planificate pe perioada respectivă a anului pe care s-a efectuat analiza.
Cum bugetul de stat a fost construit pe baza veniturilor estimate inclusiv de la ANAF, orice nerealizare a programului de încasări de impozite şi taxe duce la nerealizarea cheltuielilor programate sau la efectuarea lor, dar din surse împrumutate (ar creşte deficitul bugetar).
La construirea bugetului de stat, Ministerul Finanţelor avea nevoie de mai mulţi bani, pentru a putea fi asigurate cheltuielile bugetare planificate pentru anul 2019. „Foamea“ de bani la buget ar fi condus la creşterea sumelor programate a fi încasate din economie cu procente formate din două cifre, deşi creşterea economică era estimată la o singură cifră.
Potrivit unor surse avizate, Fiscul a ajuns să nu mai încaseze cât şi-a programat din cauză că programul stabilit de ANAF pentru lunile martie şi aprilie a fost cu aproximativ 20% mai mare decât programul din aceeaşi perioadă a anului trecut, fără ca afacerile din economia reală să fi crescut cu 20% în acest interval.
Mai mult, potrivit aceloraşi surse, pentru luna mai 2019 programul de încasări a fost stabilit la sume mult mai mari decât cele programate pentru aceeaşi lună a anului trecut. Rămâne de văzut, până la finele anului, cât de realiste au fost estimările de încasări stabilite de ANAF şi transmise în teritoriu pe fiecare judeţ şi în ce măsură se va realiza „planul“ Fiscului în acest an.
Programul de încasări, nerealizat în patru din cele cinci judeţe ale Olteniei
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, pe lunile martie şi aprilie ale acestui an, doar într-un judeţ din cele cinci s-a realizat planul de încasări, într-o singură lună din cele două analizate, respectiv în Gorj, unde s-au încasat în aprilie impozite şi taxe de 104 milioane de lei, faţă de programul dat de ANAF, de 98 de milioane de lei.
În schimb, pe martie nici în Gorj nu s-a realizat programul de încasări. Din cele 110 milioane de lei programate s-au încasat efectiv doar 108 milioane de lei. Tot în luna martie, în Dolj, din cele 313 milioane de lei programate a fi încasate s-au încasat impozite şi taxe în sumă de numai 305 milioane de lei. În judeţul Mehedinţi, din 74 de milioane de lei programate s-au încasat doar 70 de milioane de lei. În Olt erau programate impozite şi taxe de 126 de milioane de lei, dar s-au încasat doar 117 milioane de lei. În Vâlcea, în aceeaşi lună analizată au fost programate să fie încasate impozite şi taxe în valoare de 139 de milioane de lei, dar s-au încasat efectiv 129 de milioane.
În aprilie, pentru Dolj erau programate încasări de 355 de milioane de lei, dar s-au încasat numai 298 de milioane de lei.
În Mehedinţi, din 81 de milioane planificate a fi încasate, Fiscul a încasat doar 72 de milioane de lei în aprilie. Fiscul din judeţul Olt avea de încasat în aprilie 144 de milioane de lei, dar a încasat doar 108 milioane de lei. Şi la Vâlcea au fost decalaje. Din cele 156 de milioane de lei programate pentru aprilie, au fost încasate în luna analizată doar 122 de milioane de lei.
ANAF cerea soluţii în teritoriu, pentru a-şi realiza programul de încasări
Cifrele slabe realizate în teritoriu, precum şi perspectivele încasărilor viitoare la bugetul consolidat al statului i-au îngrijorat pe responsabilii la nivel central cu încasarea veniturilor bugetare.
Luna trecută, fosta preşedintă a ANAF, Mihaela Triculescu, trimitea în teritoriu către direcţiile regionale ale Fiscului şi către Direcţia Mari Contribuabili Adresa nr. A_PRS 2551/16.05.2019 (adresă care a fost făcută publică pe internet la vremea respectivă) prin care le solicita celor din teritoriu să transmită la ANAF o informare privind „cauzele nerealizării programului de încasări venituri bugetare pentru lunile martie şi aprilie 2019“.
De asemenea, Triculescu le cerea celor din teritoriu „prezentarea unor măsuri concrete şi asumate în vederea realizării integrale a programului de încasări venituri bugetare aferent lunii mai 2019“, se arăta în adresa respectivă.
Care sunt cauzele nerealizării veniturilor bugetare?
Oricât de „umflate“ ar fi programele de încasări stabilite de ANAF, economia reală are ritmul ei. Faptul că programele de încasări sunt defazate faţă de posibilităţile reale ale economiei de plată a impozitelor şi taxelor reiese chiar din răspunsul primit de la organul regional al ANAF, pe Oltenia.
Potrivit datelor furnizate de DGRFP Craiova, la solicitarea GdS, cauzele nerealizării programului de încasări ale veniturilor bugetare pe lunile martie-aprilie (în Dolj) ar fi următoarele: „Plăţi mici efectuate de către persoane fizice datorită scadenţei declaraţiilor unice, dar şi comunicatelor în mass-media privind amnistia fiscală (neînţelegându-se că este vorba doar de regularizarea obligaţiilor datorate către bugetul asigurărilor sociale); neachitarea la termenele legale a obligaţiilor către bugetul general consolidat de către agenţii economici care prestează servicii către diverse instituţii publice sau care depind de alocaţiile bugetare, care din lipsa fondurilor nu încasează la termen contravaloarea serviciilor prestate“.
Fiscul a mai invocat motive ale încasărilor slabe, cum ar fi: „Neachitarea la scadenţă a obligaţiilor curente declarate, având în vedere lipsa disponibilităţilor băneşti cauzate de blocajul financiar, ceea ce face ca obligaţiile fiscale să nu fie achite la termenul de scadenţă, fiind plătite parţial după acest termen, invocându-se încasarea cu întârziere de la clienţi a contravalorii bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate, întârzierile fiind cuprinse între 30 şi 90 de zile de la livrare/prestare; achitarea cu întârziere a obligaţiilor curente de către agenţii economici care beneficiază de eşalonări la plată, al căror termen de plată poate fi decalat cu 30 de zile (…)“.
Alte motive invocate de Fiscul regional legate de nerealizarea planului impus la Dolj de ANAF ar fi acelea că întârzie plata impozitelor firmele aflate în insolvenţă, precum şi firme aflate în administrare specială. În plus, în cazul opţiunilor de TVA cu rambursare, unde s-a solicitat compensarea cu alte obligaţii fiscale din luna curentă, nu se plătesc impozitele. Concret, în acest caz contribuabilii nu mai achită acele obligaţii de plată, compensarea urmând să se facă ulterior, după emiterea deciziei de compensare.
Fiscul craiovean invocă nefuncţionalitatea aplicaţiilor informatice ale ANAF
DGRFP Craiova mai invocă „punerea cu întârziere în funcţiune a programelor informatice de prelucrare a declaraţiilor fiscale, după efectuarea modificărilor legislative, dar şi funcţionarea necorespunzătoare a acestora, fapt ce a dus la întârzierea transmiterii on-line către organul fiscal a declaraţiilor de impozite şi taxe“, se arată în răspunsul DGRFP Craiova.
Fiscul regional are o explicaţie şi pentru încasările mai mici din luna aprilie, la Dolj, comparativ cu programul stabilit de ANAF. În sensul că zilele libere de Paşte şi 1 Mai au întârziat evidenţierea încasărilor în conturile ANAF. DGRFP Craiova precizează că ultima zi lucrătoare din aprilie a fost data de 25. Plăţile efectuate de agenţii economici în intervalul 25-30 aprilie ar fi fost evidenţiate în conturile ANAF abia pe 2 mai.
Fiscul mai menţionează că acei bani care figurează ca încasaţi pe 2 mai ar fi fost suficienţi pentru a fi realizat programul de încasări repartizat în aprilie, dacă ar fi fost evidenţiaţi în conturi în luna aprilie. Dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că încasările Fiscului aferente lunii mai vor fi „încărcate“ cu sume care se cuveneau a fi contabilizate în luna aprilie.
