Directorul adjunct de proiect, Davide Pes, de la firma Tirrena Scavi – compania italiană care a câştigat licitaţia de proiectare şi execuţie pentru Tronsonul I al drumului expres Craiova-Piteşti, ne-a acordat un interviu în exclusivitate, în care ne-a vorbit despre stadiul lucrărilor, despre documentaţia de care mai are nevoie pentru a lucra pe terenurile expropriate şi despre faptul că s-a ales cu o plângere penală pentru tulburare de proprietate. Plângerea a apărut din cauză că Tirrena Scavi a intrat să facă un studiu geo pe un teren privat pe care proprietarul înfiinţase o cultură, teren aflat pe traseul drumului expres, la km 12 al acestuia. Reprezentantul constructorului a lăsat să se înţeleagă că, până nu are toate documentele de la CNAIR, nu intră să lucreze pe spaţiile private.
Gazeta de Sud: Sunt lucrările în grafic pentru drumul expres?
Davide Pes: Sunt chiar înainte de grafic, pentru că, din punct de vedere contractual, avem timp până la anul să începem lucrările, dar şi noi, şi CNAIR, şi DRDP, şi inginerii ne străduim să lucrăm mai repede. Încercăm să facem orice. Avem colaborare maximă din partea CNAIR şi din partea DRDP. Interesul lor este să începem înainte. Interesul este şi al nostru să începem înainte. Până la limitele posibile. Toată lumea este cu ochii pe noi să facem. O să facem cât putem noi de mult. Bineînţeles, nu putem să intrăm astăzi cu 20 de utilaje, cu 50 de camioane, cu 400 de persoane. Încă suntem la început. Şi suntem în perioada contractuală. În contract a fost prevăzut să începem la anul în forţă. Noi suntem aici din februarie.
CNAIR a cerut constructorului să înceapă mai devreme
GdS: De ce aţi început mai devreme?
D.P.: Am vrut să facem mai repede tot ce este posibil…
GdS: Ce a condus la începerea lucrărilor mai devreme?
D.P.: Din partea beneficiarului, s-a cerut, dacă putem, să începem mai repede, să ne grăbim, să proiectăm mai repede. S-a lucrat ziua şi noaptea la proiectare, şi la sondaje, şi la probe, şi la tot. Deja sunt nişte faze care trebuie urmărite. Dacă era după noi, deja intram cu utilaje, cu excavaţia, dar apare Mediul, apar cei de la Apele Române, apare posesorul de utilităţi, apare studiul geo, pentru că trebuie să facem un drum care durează, nu facem un drum care să reziste doi ani. Şi atunci trebuie văzut ce tehnologie.
Înainte se vorbea de un an pentru proiectare. Acum ne-au cerut de la CNAIR să începem lucrările mai devreme. Ne-au eliberat autorizaţia de construcţie pe zone de domeniu public, pe care am început deja să facem organizare de şantier, pistă tehnologică. Bineînţeles că nu putem să lucrăm la fundaţia de la poduri. Pentru că multe fundaţii sunt pe terenuri private şi nu putem să intrăm, deocamdată.
GdS: Până nu se expropriază şi până nu aveţi autorizaţia pentru terenuri private?
D.P.: S-a expropriat. Decizia de expropriere a ieşit în 18 iunie. E publicată pe buletinul oficial. Puteţi să verificaţi
Autorizaţia „există“, dar… mai trebuie emisă
GdS: Dar autorizaţia?
D.P.: Problema este că sunt nişte paşi de urmat. Trebuie avize, trebuie acord de la Apele Române, de la Mediu. Trebuie nişte acorduri care ne depăşesc şi pe noi, şi pe ei (pe CNAIR – n.r.). Acorduri care durează.
GdS: Puteţi intra pe domeniile private dacă nu aveţi autorizaţia ?
D.P.: Ea există. Doar că mai este un pic de birocraţie. În momentul în care vine autorizaţia se face predare-primire amplasament şi din momentul ăla intrăm în forţă şi lucrăm.
GdS: Aveţi capacitatea de a lucra în forţă din momentul în care aveţi toate documentele de la CNAIR?
D.P.: Noi suntem în România de 24 de ani. Şi dacă tot prindem lucrări şi CNAIR are încredere în noi, voi ce ziceţi, avem capacitate? Am lucrat la Sebeş-Turda. Am lucrat la Lugoj-Deva. Fiecare contract s-a terminat înainte sau la timp. Niciodată nu am avut vreo întârziere.
Constructorul drumului expres se blochează zilnic în traficul din Balş
GdS: Dar de ce credeţi că a dorit CNAIR să demaraţi mai repede lucrările?
D.P.: Asta în italiană se cheamă că este o întrebare retorică (râde). Vrea să înainteze foarte repede lucrările, pentru că la Balş este dezastru. Pentru că acolo se stă la coadă… Eu sunt de cinci luni aici şi chiar mă enervez la Balş. Îmi dau seama pentru voi ce înseamnă. Noi încercăm să facem stocuri de balast. Eu trimit camioane zilnic la Slatina să luăm balast. Şi camioanele mele au stat şi o oră şi jumătate blocate în Balş. Fac două – trei curse pe zi. Este incredibil. Este ceva imposibil. Şi CNAIR vrea să se facă centura Balş. În primul rând, pentru toată populaţia care se blochează în Balş şi se enervează.
(…) Fiecare cetăţean are dreptul să treacă pe o autostradă şi să nu stea o oră şi jumătate la cozi. Centura Balşului este pe tronsonul II, este la Umbrărescu. Noi lucrăm până la limita judeţului Dolj cu judeţul Olt şi acolo avem un tronson de drum pe care putem descărca trafic înapoi pe drumul naţional (DN 65 – n.r.), urgent.
Drumul expres este proiectat în regim de autostradă
GdS: Când va fi gata drumul expres?
D.P.: În termen de 24 de luni de la începerea lucrărilor va fi gata autostrada. Drumul expres. Toată lumea vorbeşte de autostradă pentru că drumul acesta expres a fost proiectat cu criterii de autostradă. Pornind de la viteza din proiectare, de la elemente geometrice şi de la tot, drumul este proiectat în regim de autostradă, cu unica diferenţă că, fiind un studiu de fezabilitate din 2007, nu este prevăzută o bandă de urgenţă. În faza de proiect tehnic, am studiat nişte soluţii prin care, în viitor, dacă se vrea se poate crea şi o bandă de urgenţă.
GdS: Adică rămâne spaţiu de o parte sau de alta a drumului pentru banda de urgenţă?
D.P.: Da. După cum observaţi pe hartă, întreaga construcţie este în câmp. De asemenea, una dintre problemele cele mai mari când se trece din categoria drumului la altă categorie este la structură. De regulă, deschiderile la structură sunt calculate în faţa drumului. Când faci un drum pe două benzi, nu poţi să faci o deschidere la pod de 30 de metri. În cazul ăsta, toate podurile sunt prevăzute cu trei deschideri. Şi toate deschiderile din mijloc sunt prevăzute să se poată extinde o bandă de urgenţă.
GdS: Aţi întâmpinat probleme din cauza studiului de fezabilitate (SF) vechi? Ştiu că a fost descoperit că traseul drumului trecea peste câmpul de sonde de la Gherceşti.
D.P.: Nu s-a descoperit, ci s-a constatat. În momentul în care faci un studiu se cer avize de la Transgaz, Transelectrica etc. Şi în momentul în care s-a cerut ultimul aviz, Transgaz a constatat că traseul drumului, studiat în SF, se suprapunea cu un câmp de sonde pentru gaze de la Gherceşti, care au fost instalate după ce s-a făcut acel SF. Şi au considerat că şi sondele reprezintă un proiect important pentru dezvoltarea ţării.
Compania s-a gândit că e mult mai simplu să mutăm noi axul drumului decât să dezafecteze ei nişte sonde de gaz. Şi din cauza aceasta s-a modificat traseul cu maximum 300 de metri.
GdS: Ieri îmi spuneaţi că mai durează de la CNAIR până se obţin toate avizele acestea premergătoare autorizaţiei.
D.P.: Toate sunt gata. S-a lucrat şi ziua, şi noaptea. Şi noi, şi ei. Este pentru prima dată când nu ne certăm, cu ghilimele, chiar colaborăm. Toţi lucrăm pentru acelaşi scop. Când au început lucrările, acum o lună şi jumătate, toţi ziceau că noi am venit aici să stăm trei zile cu utilajele. Noi am venit să facem treabă.
GdS: Dar atunci a fost o inaugurare în forţă, pentru că era campanie electorală.
D.P.: Eu nu am treabă cu politica. Eu sunt constructor.
Vor dispărea bordurile de pe drumul expres
GdS: Drumul tehnologic a început unde sunt bordurile, apoi s-au oprit lucrările lângă DN 65. De ce?
D.P.: Toată lumea are treabă cu bordurile. Sunt simbolice. Să vă explic o chestie. Când vine un ministru să inaugureze ceva, eu nu pot să îl urc pe excavator şi să înceapă să excaveze, că poate nu ştie să folosească un excavator. Şi atunci, se face ceva simbolic. Dau un exemplu. În Armenia, acum doi ani, la inaugurarea unei centuri l-am pus pe ministru să golească o mistrie de beton. Asta nu înseamnă că acolo trebuia o mistrie de beton.
Exact ca atunci când se inaugurează un vas de croazieră şi se sparge o sticlă de şampanie. Este un gest simbolic. Astăzi le-am zis băieţilor să ridice bordurile de acolo. Nu ne trebuie la nimic. Este ceva simbolic.
GdS: De ce s-au oprit lucrările la drumul tehnologic exact lângă DN65?
D.P.: Acolo unde se opreşte drumul tehnologic este o pistă, unde se va construi o platformă, unde noi vom face pilonii de susţinere de la pod (drumul expres se va intersecta cu DN 65 şi în acel loc va apărea un pod – n.r.). Problema este că acea platformă nu am putut să o întind până unde trebuie, pentru că aştept să se ridice cultura de acolo. Nu are rost să le stric cultura acolo. Dar, atenţie! Dacă mi se dă ordin de începere a lucrărilor şi predare-primire a amplasamentului, eu nu pot să mă uit la nicio cultură, pentru că am un termen de execuţie şi trebuie să îl respect. Problema cu cultura devine problema celor de la Companie.
Compania (CNAIR -n.r.) a notificat din februarie fiecare primărie că vor începe lucrările anul acesta şi nu anul viitor. Avem patru UAT-uri: Robăneşti, Gherceşti, Pieleşti şi Craiova. Şi fiecare primărie avea sarcina să îi anunţe pe toţi proprietarii să nu se cultive parcele pe care a fost făcută decizia de expropriere. Acum încep să se elibereze terenurile de grâu. Am văzut combine la recoltat.
GdS: Dar grâul a fost însămânţat din toamnă.
D.P.: Eu sunt constructor. Nu sunt agricultor (râde). Ştiu că va fi mai complicat cu floarea-soarelui, pentru că mi-au zis că se ridică la început de septembrie. Eu, cu toate eforturile pe care le-am făcut, a trebuit să fac un studiu geo. Există legislaţie care ne permite pe culoarul pe care există decizie de expropriere şi studiu de fezabilitate să intrăm şi să facem studii preliminare de topografie, arheologie, deminare şi studiu geotehnic.
În martie am intrat la km 12 al drumului expres şi bineînţeles că proprietarul s-a supărat, pentru că şi eu mă supăram în locul lui. Problema nu era a mea, pentru că eu am avut dreptul să intru acolo, după lege, Legea nr. 155. Şi am o plângere penală pentru tulburare de proprietate. Deja se stinge, pentru că am dat ordinul la avocat şi am avut absolut orice drept de a intra acolo. Îmi pare rău pentru omul acela căruia i-am stricat cultura.
GdS: Ce cultură avea?
D.P.: Terenul era arat, dar zice că avea seminţe puse. Dacă eu vedeam cultura, nu intram acolo. Repet, eu sunt constructor.
GdS: Cine este proprietarul terenului?
D.P.: Este o firmă. Am înţeles că este un francez. Firma se numeşte Optim Country Services Robăneşti. Nu ştiu cine este. Noi am dat răspuns la Poliţia de la Pieleşti, prin avocaţii şi juriştii noştri de la Cluj. Noi avem sediul central la Cluj.
GdS: Ne arătaţi şi nouă autorizaţia de construire pentru drumul expres?
D.P.: Nu îmi cereţi mie autorizaţia. CNAIR este proprietarul. De ce nu cereţi la ei?
GdS: Dumneavoastră aţi risca să lucraţi fără autorizaţie?
D.P.: M-am riscat deja. Am lucrat la Sebeş-Turda cinci luni fără autorizaţie.
GdS: Şi v-aţi primit banii pe lucrările acelea?
D.P.: Nu am cum să îmi primesc banii dacă nu am autorizaţie. După cinci luni, am oprit lucrările.
GdS: Ministrul Cuc a spus astăzi (ieri -n.r.) că s-a emis şi autorizaţia pentru spaţiile private. Este adevărat?
D.P.: Exact ce v-am spus şi eu. Numai că este o chestiune de birocraţie de minister. Trebuie să apară zilele viitoare… Eu nu ştiu care este birocraţia. Există avizele, există acordurile. Poate mai trebuie doar o ştampilă sau poate trebuie semnată de Neaga (autorizaţia – n.r.), dar totul este făcut. Eu nu am de unde să ştiu ce mai trebuie. Este treaba lor internă.
