Firmele cu datorii la care procedura de executare silită este în fază incipientă (s-a trimis somaţia) au posibilitatea să amâne executarea silită dacă participă la procedura medierii, la ANAF. Dacă firmele depun documente din care să rezulte că trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar şi se angajează să îşi eşaloneze la plată datoriile, atunci pot scăpa de executarea silită.
Fiscul şi-a schimbat optica faţă de firmele cu datorii, în ultimii ani. ANAF a înţeles că este mai bine să nu se arunce din prima să execute silit şi să blocheze activitatea firmelor care nu şi-au plătit la termen impozitele către stat.
Este mult mai avantajos pentru ambele părţi ca acea firmă să fie lăsată să activeze în continuare. Respectiv, să producă, să aibă angajaţi, să se redreseze financiar şi să plătească la stat, în continuare, impozite şi taxe. Atât pe cele curente, cât şi datoriile din urmă. Doar în acest fel sunt firmele „profitabile“ pentru stat.
Sunt firme care nu îşi plătesc impozitele o lună, două, deşi şi-au achitat fără întârziere impozitele ani buni. Acum întârzie plata la stat din cauză că se confruntă temporar cu dificultăţi financiare. Dificultăţile pot apărea din cauza încasării cu întârziere a facturilor. Mai pot apărea din cauză că partenerii de afaceri de la care aveau creanţe de recuperat au intrat în insolvenţă etc.
Imediat ce o societate nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată către ANAF, Fiscul declanşează procedurile de executare silită, care încep cu somaţia. Totuşi, firmele mai au o perioadă de răgaz între momentul trimiterii somaţiei şi executarea silită propriu-zisă.
Săptămâna trecută, GdS arăta cum sunt păsuite de stat firmele cu datorii mai mari de un milion de lei, care nu au intrat în insolvenţă și cum pot proceda acele firme pentru a-şi şterge legal din debite şi din accesorii (dobânzi şi penalităţi). În cele ce urmează vă prezentăm cum pot fi sprijinite firmele care devin datornice la stat din cauza unor conjuncturi de moment.
Cui i se adresează procedura medierii
Din această vară, ANAF introduce procedura de mediere, pentru firmele cu datorii la care se declanşează executarea silită. A apărut Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1757/2019 pentru aprobarea procedurii medierii, care a intrat în vigoare pe 4 iulie.
Art. 1 din procedura de mediere prevede cine poate beneficia de acest avantaj. „(1) Prezenta procedură se aplică debitorilor pentru care a fost demarată procedura de executare silită prin comunicarea somației și care, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, depun la organele fiscale competente o notificare privind intenția de mediere“, se arată în Ordinul nr. 1757/2019.
Modelul de notificare este prevăzut în Anexa nr. 2 la ordinul amintit. Fac obiectul procedurii de mediere între organul fiscal și debitor obligațiile fiscale, amenzile de orice fel, precum și alte creanțe bugetare, individualizate în somația pentru care a fost depusă notificarea.
De la data la care debitorul notifică organului fiscal intenția de mediere, se suspendă procedura de executare silită pentru obligațiile prevăzute în somaţie.
Ce presupune medierea, în cazul firmelor cu datorii
Procedura de mediere constă în parcurgerea a două etape. Prima se referă la clarificarea situației obligațiilor de plată înscrise în somație, dacă respectivul debitor are obiecții cu privire la acestea. Cea de-a doua presupune analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a debitorului.
Scopul este acela al identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.
Fiscul este dispus să păsuiască datornicii prin mediere, dar numai dacă debitorii sunt dispuşi să îşi plătească etapizat datoriile. De asemenea, ANAF vrea să devină mai flexibil în relaţia cu contribuabilul-debitor. Dacă debitorul nu se poate prezenta la mediere din motive justificate se poate stabili o altă dată/oră a întâlnirii.
Procedura de mediere se organizează de către organul fiscal, prin asigurarea participării a doi reprezentanți ai Fiscului. Un reprezentant trebuie să fie din cadrul compartimentului cu atribuții în evidența analitică pe plătitori. Celălalt trebuie să fie din cadrul compartimentului cu atribuții în executare silită.
Ori de câte ori este necesar, la întâlnirea de mediere pot participa și șefii ierarhic superiori ai celor doi reprezentanți de la Fisc.
Documente justificative ce trebuie anexate notificării privind intenția de mediere
În cazul în care debitorii notifică organului fiscal intenția de mediere, ei trebuie să îşi justifice situaţia economico-financiară precară. „Aceștia se pot prezenta la întâlnirea organizată de organul fiscal cu orice documente și informații relevante pentru clarificarea obligațiilor fiscale înscrise în somație“, se arată în ordin.
În cazul în care debitorii solicită Fiscului medierea în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege, aceştia trebuie să menţioneze în notificare orice informații relevante privind situația economică și financiară.
Astfel, ei trebuie să demonstreze justificarea stării de dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești. De asemenea, debitorii trebuie să îşi argumenteze posibilitățile efectuării plăților într-o anumită perioadă de timp.
Ce se întâmplă dacă părţile nu se înţeleg la mediere
Pe parcursul procedurii de mediere este suspendată executarea silită. În cazul în care după organizarea medierii nu se sting obligațiile înscrise în somație sau nu se solicită înlesnire la plată potrivit legii, măsurile de executare silită se continuă. Dar nu continuă chiar a doua zi după mediere.
Executarea silită continuă „de îndată, după expirarea termenului de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal privind rezultatul medierii“, se mai arată în Ordinul 1757/2019. Deci în oricare dintre situaţii, firma debitoare capătă doar un răgaz de câteva săptămâni de la data primirii somaţiei de plată.
În cazul în care Fiscul constată că imediat ce a depus notificarea de mediere debitorul încearcă să se sustragă de executare şi îşi ascunde patrimoniul, organul fiscal poate dispune instituirea măsurilor asigurătorii. Fiscul poate pune sechestru pe bunurile supuse executării silite.
