Micii întreprinzători care debutau în afaceri beneficiau de mici facilităţi fiscale pe durata cât firma lor era încadrată ca SRL-D. Acel „D” de la final vine de la „debutanţi”. Cine debuta în afaceri şi îşi înfiinţa un SRL-D pe care angaja personal avea câteva avantaje.
În primul rând, înfiinţarea firmei la Registrul Comerţului se făcea cu costuri reduse faţă de o firmă normală. În al doilea rând, SRL-D-urile beneficiau de o scutire a unei părţi din contribuţiile datorate statului pentru angajaţii micilor firme.
Potrivit OUG 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cei care înfiinţau SRL-D-uri şi aveau angajaţi beneficiau de scutirea părţii de contribuţii sociale datorate de angajatori pe o perioadă de trei ani. Pe atunci, cota de contribuţii sociale ce revenea angajatorului era de 15,8%.
La prima vedere, facilitatea părea un mic avantaj fiscal. Însă stimula crearea de locuri de muncă. Şi reprezenta un avantaj pentru debutanţii în afaceri, care erau la început de drum, fără finanţare, fără experienţă, fără capitaluri şi fără active.
„Revoluţia fiscală” a înecat micii antreprenori
De la 1 ianuarie 2018, de când a intrat în vigoare aşa-zisa „Revoluţie fiscală”, micile avantaje fiscale create întreprinzătorilor s-au spulberat. Firmele de tipul SRL-D erau considerate debutante timp de trei ani de la înfiinţare. De la adoptarea „Revoluţiei fiscale” mii de astfel de firme s-au trezit că au de plată mai mulţi bani la stat, fără ca veniturile lor să fi crescut, fără să îi fi informat cineva în prealabil că îşi vor pierde micul beneficiu fiscal.
Ce s-a întâmplat, de fapt? Prin „Revoluţia fiscală” s-a decis transferul de contribuţii din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Dar sumele respective se stopează tot la sursă. Toate firmele care doreau să menţină salariile nete ale angajaţilor ca înainte au fost nevoite să majoreze brutul cu 20-22%.
Pentru SRL-D a fost şi mai dificil să reziste pe piaţă. Prin transferul de contribuţii de la angajator la angajat, acestea nu mai beneficiau de scutirea părţii de contribuţii sociale de 15,8%.
Odată implementată modificarea fiscală, antreprenorii cu SRL-D şi cu 4-5 angajaţi au avut de suferit, din punct de vedere financiar. „Am patru salariaţi pe SRL-D. Statul a schimbat regulile în timpul jocului. Am ajuns să aduc bani de acasă, ca să acopăr costurile firmei cu forţa de muncă”, spunea la vremea respectivă un tânăr antreprenor din Craiova care îşi înfiinţase un SRL-D. El a mai spus, la vremea respectivă că va fi nevoit să dea afară 1-2 oameni. Ca urmare a pierderii locurilor de muncă, inclusiv bugetul de stat avea de suferit.
Firmele mici au pierdut capital
De atunci şi până acum, statul nu a revenit cu facilităţile fiscale pentru cei cu SRL-D. Care este efectul în piaţă? S-au mai înfiinţat o perioadă astfel de firme pentru avantajul de nu plăti taxe la Registrul Comerţului. Apoi, au început să fie radiate astfel de firme. Nicio instituţie nu are vreo statistică privind închiderile SRL-D-urilor. Cauzele pot fi două. Fie antrepenorii debutanţi nu s-au descurcat în afaceri şi au dat rateuri cu acele firme noi. Fie eliminarea facilităţilor fiscale i-a prins pe picior greşit, fără bani în vistieria firmei.
GdS a efectuat un calcul. Presupunem că un SRL-D avea cinci angajaţi în 2017. La un salariu brut de 2.500 de lei. Înainte de „Revoluţia fiscală”, firma avea o deducere de aproximativ 400 de lei pentru fiecare angajat. De la 1 ianuarie 2018 situaţia s-a schimbat. Costul cu forţa de muncă a crescut subit. Dacă înainte firma plătea lunar contribuţii sociale de 1.125 de lei, de exemplu, din 2018 a trebuit să achite 3.125 de lei pe lună.
Pentru cei cinci salariaţi, firma ar fi trebuit să plătească în plus la stat contribuţii sociale (CAS) cu 2.000 de lei mai mult faţă de o lună în care avea scutire. Într-un an, mica firmă datora în plus la stat 24.000 de lei. Pentru micile afaceri, aflate la început de drum, suma era una importantă.
Potrivit unor surse avizate, după eliminarea facilităţilor fiscale, legiuitorii nu au mai pus nimic în schimb. „Acest gen de firme şi-au pierdut scutirea de la cota de contribuţie socială a angajatorului odată cu „Revoluţia fiscală”. Au fost luate „cu valul” aceste facilităţi.
Apoi, nimeni nu s-a gândit să mai revină la situaţia dinainte. La ora actuală, nu se mai prevede în Codul Fiscal nicio facilitate pentru societăţile de tip SRL-D”, au spus sursele GdS, specializate în fiscalitate.
În trei din cinci judeţe nu s-a înfiinţat niciun SRL-D, în interval de o lună
Ultima statistică publicată zilele trecute de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că pe luna iulie 2019 au fost judeţe în care nu s-a înfiinţat nici măcar un SRL-D. Poate şi din cauză că vara, „apetitul” pentru afaceri al antreprenorilor nu este prea mare.
Potrivit ONRC, în Oltenia situaţia stă în felul următor. În Dolj s-au înfiinţat două SRL-D-uri, în intervalul analizat. Tot două s-au înfiinţat şi în Vâlcea. În schimb, în judeţele Gorj, Mehedinţi şi Olt nu s-a înfiinţat nico societate de forma SRL-D.
Nici în lunile anterioare nu au fost prea multe astfel de societăţi înfiinţate în judeţele Olteniei.
Multe SRL-D radiate în Oltenia, în special în Dolj
Statisticile ONRC arată că în Dolj au fost înfiinţate 1.863 de SRL-D-uri. Dintre acestea au fost radiate cele mai multe din Oltenia, respectiv 264 de firme. Mai sunt active 1.599 de firme. În restul judeţelor Olteniei procentul firmelor de acest gen radiate este şi mai mare decât la Dolj, raportat la firmele active. Analiza s-a făcut pe firme aflate în perioada aceea de trei ani, când se numesc debutante.
Astfel, în Gorj s-au înfiinţat 615 SRL-D-uri. Au fost radiate 90. Mai sunt active 525. În Mehedinţi au fost înfiinţate 249 de astfel de firme. 32 nu au rezistat pe piaţă din diverse motive şi au fost radiate. mai sunt active 217.
În Olt s-au creat 622 de astfel de firme. 82 dintre ele au fost radiate. Mai sunt active 540 de firme „debutante”. În Vâlcea erau înfiinţate 600 de asemenea entităţi economice. 79 dintre ele au fost radiate. Au mai rămas 521 active.
în toată Oltenia, în perioada analizată fuseseră înfijnţate 3.949 de entităţi economice, din care 547 au fost radiate. Mai erau active 3.402 firme. Societăţile radiate reprezintă 14% din numărul celor înfiinţate în Oltenia.
