Patru din cinci români nu îşi asigură locuinţele împotriva dezastrelor naturale. Deşi există o lege din 2008 ce obliga la asigurarea obligatorie a locuinţelor faţă de dezastrele naturale, populaţia nu se înghesuie să îşi asigure locuinţele.
Statisticile publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) arată că au fost asigurate împotriva dezastrelor numai 18,92% dintre locuinţele din România. Datele de pe site-ul PAID au fost actualizate la 31 iulie 2019.
Dezastrele naturale pentru care se încheie asigurarea obligatorie a locuinţelor sunt: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Persoanele care încheie poliţă de asigurare împotriva dezastrelor (PAD) plătesc anual echivalentul a 10 euro sau 20 de euro, în funcţie de materialele din care sunt construite locuinţele.
Valoarea despăgubirilor este de 10.000 de euro, pentru cei cu case de chirpici sau alte materiale uşoare (care au plătit poliţe de 10 euro pe an). În caz de producere a dezastrelor, cei care au case din cărămidă, BCA sau alte astfel de materiale primesc de la firma de asigurări cu care încheie poliţa echivalentul a 20.000 de euro.
Doar 12,77% din locuinţele din Dolj, asigurate obligatoriu
Potrivit statisticilor de pe site-ul PAID, în Dolj sunt asigurate obligatoriu 36.623 de locuinţe. Ceea ce reprezintă un „grad de cuprindere în asigurare“ de doar 12,77%. Daunele plătite în Dolj în 2019 au fost de 4.912 lei, ceea ce înseamnă că nu s-au produs daune însemnate în judeţ, cauzate de dezastre naturale, anul acesta.
Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, republicată, prevede la art. 29, alin. (2) că amenzile pentru neasigurarea locuinţei sunt de la 100 la 500 de lei. Nici locuinţele nu sunt asigurate în procent covârşitor, nici amenzi nu sunt aplicate.
Potrivit legii, cei responsabili să aplice amenzi proprietarilor care nu îşi asigură locuinţele împotriva dezastrelor sunt primarii. În general, majoritatea edililor-şefi nu aplică amenzi.
Oltul are cel mai mic procent de locuinţe asigurate: 7,91%
În Gorj au fost asigurate obligatoriu 13.769 de locuinţe, ceea ce reprezintă doar 8,54% din numărul locuinţelor din acel judeţ. Potrivit informaţiilor de la PAID, nivelul daunelor plătite proprietarilor de case a fost de 29.719 lei.
Şi în Mehedinţi se înregistrează un grad de acoperire în asigurare foarte mic, de numai 8,54%. Sunt asigurate doar 11.885 de locuinţe. Anul acesta nu s-au produs pagube materiale la locuinţele asigurate din Mehedinţi.
În Olt se înregistrează cel mai mic procent de locuinţe asigurate din toată Oltenia. Doar 7,91% din locuinţele din Olt au fost asigurate obligatoriu. În judeţul în care sunt cele mai puţine locuinţe asigurate obligatoriu au fost plătite daune mari, ceva mai mari decât în judeţele enumerate anterior. Statisticile de la PAID arată că în 2019 s-au plătit în Olt 11.664 de lei.
Totuşi, cele mai mari pagube s-au produs în Vâlcea. Persoanele cu locuinţele asigurate obligatoriu au primit daune de 40.175 de lei. Acest lucru înseamnă că au fost puţin afectate câteva locuinţe. În niciun judeţ nu s-a produs daună totală, astfel încât să fie despăgubiţi pentru distrugerea caselor.
Persoanele care au poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor pot să încheie şi poliţă facultativă.
Primarii invocă sărăcia şi nu aplică amenzi
GdS a contactat telefonic câţiva primari din Dolj. Niciunul nu a dat vreo amendă celor care nu respectă legea asigurării obligatorii a locuinţelor din 2008, republicată. Primarii invocă sărăcia localnicilor.
La Rast, comuna în care au fost zeci de case inundate în 2006, puţini îşi mai asigură astăzi locuinţele. „A fost atunci, după inundaţii, o perioadă în care s-au bulucit să îşi asigure locuinţele. Apoi au lăsat-o moartă. Unii îşi mai fac asigurare a casei, dar cei mai mulţi nu îşi mai fac. Ce să le mai dau şi eu amenzi, doamnă, că aici sunt oameni săraci rău! Le-au mai omorât şi porcii, din cauza pestei porcine. Ar fi culmea ca să le mai dau şi eu amenzi“, a spus pentru GdS, Iulian Silişteanu, primarul comunei Rast.
Nici în comuna Giurgiţa, oamenii nu se înghesuie să îşi asigure locuinţele. Primarul a explicat pentru GdS de ce nu aplică amenzi. „Nu am aplicat amenzi. Oamenii n-au de niciunele. Asta le-ar mai lipsi, să le aplic şi eu amenzi. Noi le-am spus să îşi încheie poliţele, le-am dat indicaţii, dar mulţi nu au bani. În plus, în zona aceasta nu au fost niciodată inundaţii. Unii oameni ar vrea să îşi asigure casele împotriva incendiilor, dar incendiile nu sunt cuprinse în legea respectivă“, a spus Viky Bonea, primarul din Giurgiţa.
„Le-am lua pensia pe o lună”
Nici localnicii din comuna Vârvoru de Jos nu şi-au asigurat toţi casele împotriva dezastrelor naturale. „A fost în primul an o iufă să îşi asigure casele, dar după aceea nu s-au mai înghesuit. Cât despre amenzi, asta le-ar mai lipsi, să îi mai amendăm şi noi. Le-am lua pensia pe o lună, dacă i-am amenda. Pentru că cei bătrâni nu îşi asigură locuinţele. Omeneşte vorbind, cum să îi amendăm când unii dintre ei abia îşi duc bătrâneţile. Unii dintre cei mai tineri îşi asigură casele, mai ales cei din satul Criva, unde s-au construit cele mai multe case noi“, a spus Nicu Tabacu, primarul din Vârvoru de Jos.
Nici la Ostroveni nu îşi asigură localnicii casele. „Eu nu am aplicat nicio amendă de când sunt primar. Şi la noi este sărăcie. Vom vedea de acum încolo ce amenzi vom aplica şi în ce domenii“, a precizat primarul din Ostroveni, Silviu Preduş.
