La sfârşitul lunii septembrie, în Dolj erau înregistraţi 18.000 de şomeri. Dintre aceştia, 2.025 erau şomeri beneficiari de indemnizaţie de şomaj. Restul de 16.000 de persoane erau înregistrate ca şomeri neindemnizaţi. GdS a efectuat o analiză după vârsta şomerilor, astfel că rezultatele sunt surprinzătoare. Cei apţi de muncă aflaţi în perioada în care ar trebui să muncească cel mai mult, de fapt îngroaşă numărul şomerilor.
Se poate observa că vârsta critică la care angajaţii rămân fără serviciu este după 40 de ani. Mulţi dintre cei cei care nu mai au un loc de muncă după vârsta de 40 de ani îi regăsim în statistici, în rândul şomerilor, deşi la această vârstă, persoanele pot să fi acumulat suficientă experienţă într-un domeniu. Sau, în cazul în care au lucrat, au dobândit cunoştinţe care să le ajute să îşi găsească rapid un loc de muncă. Dacă nu au lucrat niciodată, atunci le va fi şi mai greu să îşi găsească un loc de muncă după această vârstă.
Analizăm datele mai jos, fără a putea face prea multe corelaţii doar pe baza acestor date. În sensul că nu ştim dacă persoanele şomere analizate au rămas fără loc de muncă sau nu au lucrat nici până la acea vârstă. Nu ştim nici dacă acele persoane stau în şomaj în mod benevol, fără să mai caute efectiv un loc de muncă. Ştim doar că îşi găsesc mai greu de lucru.
Două treimi dintre şomeri au peste 40 de ani
În special se regăsesc în mediul rural, după cum vom afla în cele ce urmează. Astfel că, după categoria de vârstă, cel mai mare număr de persoane aflate în rândul şomerilor provine din intervalul de vârstă 40-49 de ani.
Între aceste vârste erau 5.200 de persoane din rândul şomerilor. Practic, între 40 şi 49 de ani se concentrează cel mai mare număr de şomeri din Dolj. Deci, dacă analizăm şomerii pe categorii de vârstă, cei trecuţi de prima tinereţe reprezintă segmentul cel mai mare. Nu sunt cei foarte tineri, nici cei mai în vârstă. Sunt persoanele adulte care se află în plină perioadă în care ar putea munci.
În topul şomerilor urmează şi persoane mai în vârstă. Datele au fost prezentate de purtătoarea de cuvânt a Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj, Alina Ghercioiu, la Economia Sudului, de la Radio Sud. „Urmează, pe locul doi, segmentul de vârstă de peste 55 de ani, unde sunt înregistrate peste 3.600 de persoane. Pe locul trei se află segmentul de vârstă cuprins între 50 şi 55 de ani, unde se regăsesc 3.300 de persoane“, a mai precizat Alina Ghercioiu.
Cele trei categorii de şomeri enumerate mai sus totalizează 12.100 de persoane. Având în vedere că numărul total al şomerilor din Dolj este de circa 18.000 de persoane, se poate spune că cei mai mulţi dintre ei sunt cei cu vârste de la 40 de ani şi până la vârsta de pensionare. Practic, 67% dintre şomerii înregistaţi în Dolj au peste 40 de ani şi până la 65.
Cei foarte tineri îşi găsesc cel mai repede un loc de muncă
Cei mai puţini şomeri sunt cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 28 de ani, potrivit datelor de la AJOFM Dolj. În această categorie de vârstă sunt 898 de persoane. Acest lucru înseamnă că tinerii îşi găsesc rapid un loc de muncă. Mai sunt încă două grupe de vârstă, cuprinse între 28 şi 39 de ani, care totalizează 5.002 persoane.
Rata şomajului pe judeţ s-a diminuat în septembrie faţă de luna precedentă, informează AJOFM Dolj. Motivele ar fi acelea că s-au făcut mai multe angajări în partea a doua a anului, respectiv unii au plecat la muncă în străinătate.
„Conform ultimelor date disponibile la sfârşitul lunii septembrie, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Dolj a fost de 6,77%, cu 0,15 puncte procentuale mai mică decât în luna precedentă, când am avut o rată a şomajului 6,92% şi cu 0,72 puncte procentuale mai mică decât în luna similară din anul 2018, când rata şomajului a fost de 7,5%“, a precizat Alina Ghercioiu, la Economia Sudului, de la Radio Sud.
Cei mai puţini şomeri sunt în Craiova. Cei mai mulţi sunt în mediul rural
Dacă analizăm situaţia pe medii de trai, aflăm lucruri interesante. Cel mai mare număr de şomeri din Dolj trăieşte în mediul rural. 15.200 de persoane aflate în rândul şomerilor proveneau din mediul rural, la finele lunii septembrie. Cel mai probabil sunt aceleaşi persoane beneficiare ale legii venitului minim garantat. Doar 2.700 de persoane provin din mediul urban.
În Craiova, deşi este municipiul cu o populaţie cât jumătate din populaţia judeţului, există foarte puţini şomeri înregistraţi. De asemenea, oferta de locuri de muncă din Craiova este mai mare decât numărul de şomeri existenţi cu acte în municipiu. În această toamnă, existau peste 2.100 de locuri de muncă oferite în Dolj, majoritatea fiind pe Craiova. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi pe Craiova este de 1.400 de persoane. Aşa se explică de ce firmele nu găsesc să angajeze personal cu domiciliul în oraş.
„La nivelul fiecărei localităţi se calculează o pondere a numărului şomerilor în populaţia cuprinsă cu vârsta între 18 şi 62 de ani. La nivelul municipiului Craiova, această pondere este de 0,7%. Sunt aproximativ 1.400 de şomeri înregistraţi pe Craiova. Aici intră atât şomerii indemnizaţi, cât şi cei neindemnizaţi. Majoritatea locurilor de muncă oferite în Dolj sunt concentrate în Craiova şi în zonele limitrofe. De aceea apare şi această pondere mică a şomerilor din Craiova în rândul populaţiei între 18 şi 62 de ani“, a precizat purtătoarea de cuvânt a AJOFM Dolj, la Economia Sudului, de la Radio Sud.
Cunoscând astfel de statistici, antreprenorii care caută să angajeze personal se pot adresa în alte localităţi, în afară de Craiova.
Emisiunea integrală de la Radio Sud poate fi ascultată mai jos:
