În ultima perioadă, populaţia din Oltenia nu se mai aruncă să se împrumute de la bănci oricum şi oricând. Tendinţa de a contracta mai puţine credite bancare se observă din analiza datelor publicate lunar de către Banca Naţională a României (BNR). Oltenii se împrumută în continuare de la bănci. Însă tendiţa este de a limita împrumuturile de la bănci. Situaţia reiese din analiza datelor pe mai multe luni din 2019, conform statisticilor date publicităţii de către BNR. Datele analizate sunt cele prezentate în „Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari şi neguvernamentali“.
GdS a analizat datele publicate recent de BNR, aferente lunii noiembrie 2019, comparativ cu octombrie 2019. Dacă, în anii anteriori, volumul creditelor creştea galopant, chiar şi de la o lună la alta, acum creşterile sunt temperate. Mai mult, în anumite judeţe a scăzut volumul total al împrumuturilor de la bănci. Detaliem în cele ce urmează.
Judeţele în care a crescut volumul de credite bancare
Se observă că a crescut valoarea totală a împrumuturilor în trei dintre judeţele Olteniei. În unul dintre cele trei judeţe creşterea valorii totale a creditelor acordate de bănci este foarte mică. Valoarea împrumuturilor noi acordate în Mehedinţi de către bănci a crescut cu doar trei milioane de lei în noiembrie, faţă de octombrie. În Dolj, au crescut împrumuturile cu 24 de milioane de lei, în perioada analizată. Potrivit cifrelor de la BNR, doar 12 milioane de lei au fost credite contractate de populaţie. Restul au fost contractate de firme.
Creditele totale acordate în Dolj în moneda naţională au ajuns la 5,239 miliarde de lei. Aproape jumătate dintre acestea sunt credite contractate de populaţie la bănci. În Dolj se înregistrează cel mai mare nivel al împrumuturilor în moneda naţională, din toată Oltenia. Dar este judeţul cu cel mai mare număr de locuitori.
În Vâlcea, a fost cea mai mare ascensiune a creditelor în lei, în luna analizată de GdS. Volumul împrumuturilor contractate de la bănci a crescut cu 42 de milioane de lei. 36 de milioane de lei din această sumă reprezintă împrumuturi acordate populaţiei. Restul au fost contractate de firme.
Judeţe în care a scăzut nivelul creditelor totale în lei
În schimb, în două judeţe din Oltenia a scăzut cu o sumă importantă valoarea totală a creditelor în lei, în luna noiembrie comparativ cu octombrie. În judeţul Olt s-a înregistrat, în perioada analizată, cea mai mare scădere a volumului creditelor din toată Oltenia. Volumul total al creditelor în lei a scăzut de la o lună la alta cu 35 de milioane de lei. BNR când publică astfel de date face o diferenţă a creditelor nou-acordate şi a celor care încetează de drept (prin încheierea perioadei de creditare).
Când rezultatul calculului arată un volum de credite mai mic decât luna precedentă, este evident că au fost mai multe credite finalizate (valoric) decât credite nou-acordate în acea lună. Analizând în detaliu datele de la BNR, se observă că împrumuturile populaţiei din Olt au crescut cu un milion de lei, iar scăderea cea mai mare s-a înregistrat la firme. Societăţile (nefinanciare) nu s-au mai hazardat să contracteze împrumuturi multe pe finalul anului trecut.
În Gorj a scăzut volumul total al creditelor cu 27 de milioane de lei. Populaţia a contractat mai mult cu 6 milioane de lei de la bănci. Ceea ce înseamnă că firmele au redus semnificativ împrumuturile, în sensul că nu s-au mai împrumutat ca în alte luni.
De ce s-au temperat împrumuturile de la bănci faţă de alte perioade
Un specialist în domeniul bancar a precizat, de curând, pentru GdS, că în ultima perioadă atât firmele, cât şi populaţia nu se mai „aruncă“ să se împrumute. După experienţele din anii anteriori, populaţia se împrumută doar când are nevoie. Prudenţă. Acesta ar fi cuvântul care a caracterizat finalul anului 2019, în zona bancabilă a Olteniei.
„A trecut euforia creditelor de la bănci accesate doar cu buletinul. Atât populaţia, cât şi firmele sunt mai prudente când se împrumută. Populaţia a învăţat lecţia schimbărilor din ultima perioadă. Unii se tem de evoluţia ROBOR, care le-ar putea scumpi creditul. Alţii nu au încredere în indicele IRCC şi nu mai agreează dobânda variabilă. Cu toţii sunt mai prudenţi“, a spus un specialist din mediul bancar.
Credite mari, doar pentru locuinţe
El a mai menţionat că populaţia se împrumută cu sume mari atunci când achiziţionează o locuinţă. În judeţele în care creditele au fost mai mari în noiembrie faţă de octombrie, este posibil să fi fost vorba de credite prin „Prima Casă“. Unii au accesat pe final de an astfel de împrumuturi, de teamă că nu ştiau ce se va întâmpla în 2020 cu „Prima Casă“. Alţii nu se mai aruncă la credite de la bănci (nici de nevoi personale) decât în situaţii în care au nevoie urgentă de împrumuturi.
În 2019, creşterea repetată a indicelui ROBOR i-a speriat pe cei cu credite prin „Prima Casă“ (aceştia au rămas „captivi“ la calculul dobânzii cu indicele ROBOR). Nici evoluţia IRCC, care a crescut două trimestre la rând, nu le-a dat prea mare încredere oamenilor să se împrumute mai mult de la bănci.
În cazul firmelor, sunt posibile două situaţii. Pe de o parte, este posibil ca acestea să nu fi mai avut nevoie de împrumuturi pe final de an. În ultima parte a anului, firmele nu mai dezvoltă investiţii. Deci nu mai au nevoie de finanţări. Pe de altă parte, pot fi societăţi care ar avea nevoie de finanţare, în special pentru a achiziţiona mărfuri pe final de an. Însă acestea este posibil să nu se încadreze în cerinţele de creditare ale băncilor.
