Pierderile financiare pe marile burse ale lumii şi pe Bursa de Valori de la Bucureşti au fost însemnate în ultima perioadă. După izbucnirea cazurilor de coronavirus în Europa, în special în Italia, măsurile luate de autorităţi au dus la efecte economice negative pentru firme. Pe lângă prăbuşirea pieţelor financiare, economia a început să „şchioapete“, inclusiv în România.
Diminuarea importurilor unor produse şi încetinirea activităţii în alte sectoare se transpun în pierderi în economia reală. GdS a efectuat o analiză a domeniilor care au avut de pierdut de pe urma isteriei generalizate cauzate de coronavirus. Există şi domenii care au câştigat din punct de vedere financiar, în plină pandemie.
Cine pierde din cauza coronavirusului
Companiile aeriene au pierderi financiare în această perioadă, ca urmare a sistării multor zboruri. Turismul are de suferit. Limitarea zborurilor aeriene, limitarea mişcării persoanelor determină diminuarea veniturilor unităţilor turistice, fie că este vorba de hoteluri sau de pensiuni.
Unele companii au dat liber angajaţilor care pot să lucreze de acasă. Instituţiile publice au diminuat considerabil lucrul cu publicul la ghişee. Directorii de instituţii şi-au anulat audienţele. Documentele importante se pot obţine on-line. Populaţia circulă mai greu. Unii nu mai ies din casă, preventiv.
Încetinirea activităţii economice aduce pierderi la firmele locale de catering, în sensul că se diminuează comenzile în perioada în care angajaţii corporaţiilor lucrează de acasă. Deci nu se mai comandă mâncare în cantităţile în care se comanda până acum.
Şi restaurantele au de pierdut când populaţia stă acasă.
Pierderi în lanţ pentru economia locală
Închiderea unor activităţi sau încetinirea altora aduc pierderi pentru firmele mici şi mijlocii cu capital autohton. Un antreprenor craiovean din domeniul serviciilor IT a precizat pentru GdS că activitatea îi este afectată din cauza închiderii unităţilor de învăţământ. „Aveam comenzi de onorat în această perioadă, dar clienţii finali au spus că, în conformitate cu dispoziţiile date de minister, nu este permis accesul în incinte pentru desfăşurarea activităţilor specifice. Pe mine mă afectează, ca prestator de servicii, în proporţie de 50-70% într-o lună. În condiţiile în care principala activitate a firmei este aceasta, de prestări servicii. Ca orice firmă privată, am de plătit salarii şi impozite la final de lună. Nu ştiu cum mă voi descurca“, a spus antreprenorul craiovean.
El a menţionat că mulţi clienţi de-ai săi au solicitat soluţii tehnice pentru ca angajaţii acelor firme să poată lucra de acasă.
Anularea competiţiilor sportive aduce pierderi în sport şi nu numai. Casele de pariuri ar putea să nu mai aibă clienţii din alte zile, de dinainte de pandemie.
Firmele ai căror angajaţi sunt în carantină la domiciliu şi firmele ai căror angajaţi stau acasă şi nu pot lucra de la domiciliu au de suferit din punct de vedere financiar. Scăderea veniturilor firmelor private se transpune în dificultăţi de altă natură. Este vorba de plata salariilor, a facturilor către furnizori etc.
Dacă restricţiile de circulaţie a persoanelor se vor menţine o perioadă îndelungată, pierderile ar fi simţite în mai multe domenii de activitate.
Cine câştigă, în această perioadă
Industria farmaceutică are de câştigat de pe urma crizei. Vânzările de măşti de unică folosinţă au crescut, ajungând, la un moment dat, să nu se mai găsească în farmacii. S-au vândut medicamente antivirale, vitamina C, dar şi alte medicamente. Dezinfectanţii au fost la mare căutare în farmacii. Spirtul este foarte căutat de populaţie. Vânzările de astfel de produse sanitare au crescut exponenţial.
Teama că vor sta în case 14 zile sau mai mult i-a făcut pe mulţi români să reacţioneze la stimulii externi şi să îşi facă provizii. De orice fel. Unele persoane, inclusiv din Craiova, au mers în număr mare în supermarketuri, pentru a se aproviziona cu apă şi produse neperisabile. Ele şi-au umplut coşurile de cumpărături, în ideea ca vor fi nevoite să stea în casă, în viitorul apropiat. Alte persoane se tem că nu vor mai găsi în magazine, în perioada următoare, produsele cu care erau obişnuite. Motiv pentru care cumpără în cantităţi mai mari decât de obicei.
Această panică se reflectă în vânzări mai mari pentru lanţurile de magazine, cel puţin la gama de produse enumerate.
Vânzări mari în supermarketuri
Chiar şi marile lanţuri de magazine au vânzări record, din cauza panicii produse în rândul populaţiei. S-au vândut cantităţi mari de făină. Unii clienţi au cumpărat cu baxurile. Teama că vor sta în casă o perioadă mare de timp i-a deteminat să cumpere multă făină în ideea că îşi vor pregăti în casă pâinea, în caz de necesitate. Au mai fost vânzări mari la zahăr, conserve, hârtie igienică, alimente neperisabile. Vânzări mari au fost şi la săpun lichid, gel antibacterian. În marile magazine, rafturile unde ar sta produsele de igienă sunt aproape goale. Când se aprovizionează, marfa nu stă mult în raft.
Toată această panică de a face cumpărături în cantităţi mare se transpune în încasări uriaşe pentru supermarketuri şi magazine de tip cash&carry.
Efecte în economiile altor state şi propuneri de combatere
Este cunoscut faptul că multe companii au pierdut pe burse sume importante. De altfel, economiile statelor în care s-a introdus carantina au de suferit.
Potrivit ZF.ro, mai multe state europene au luat măsuri economice sau au propuneri economice pentru atenuarea măsurilor. În Grecia s-a propus să fie introduse scutiri de la plata TVA, pentru firmele care au operaţiuni în zonele afectate de coronavirus. În Italia a fost propusă relaxarea regulilor de împrumuturi. Şi Marea Britanie vrea credite mai ieftine. În Germania s-a propus încurajarea contractelor de muncă pe termen scurt.
