Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) propune un plan de măsuri ample pentru diminuarea efectelor coronacrizei asupra economiei.
„În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale epidemiei asupra mediului de afaceri, Camera de Comerț și Industrie a României propune 73 de măsuri necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.
Măsurile au fost deja prezentate Guvernului Românei, vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri și vor avea menirea de a reconsolidă afacerile românești, atât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia“, se arată într-un comunicat transmis de CCIR, către GdS.
Multe dintre măsurile propuse de CCIR au fost transmise de camerele județene. Acestea le-au preluat de la mediul de afaceri. Printre propunerile de redresare economico-financiară se regăsesc multe inițiative transmise de către Camera de Comerț și Industrie (CCI) Dolj.
Detaliem, în cele ce urmează unele dintre cele mai importante masuri de limitare a efectelor coronacrizei asupra economiei.
Propuneri pe plan economic
CCIR propune, ca măsuri economice, relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricțiilor impuse și reluarea activităților economice. Aceasta să se întâmple în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă și echilibrarea bugetului de stat și a bugetelor locale.
O altă măsură importantă ar fi redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populație, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. Astfel, va fi încurajată și sprijinită producția internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a altor articole necesare în gospodărie), fiind totodată ușurat efortul guvernamental de finanțare a sumelor necesare pentru plata șomajului tehnic pentru salariații unităților comerciale, motivează CCIR în Planul de redresare.
Prestările de servicii, foarte importante
O altă măsură propusă este repornirea treptată a cât mai multor activități productive și de prestări servicii – unități de alimentație publică și cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizațiile de funcționare), cu respectarea unor reguli clare de protecție sanitară a salariaților și a regulilor de distanțare socială.
De asemenea, reluarea, treptată, a activităților de prestări de servicii precum spălătorii și curățătorii chimice, unități de frizerie și coafură, cu respectarea condițiilor speciale de păstrare a regulilor specifice de igienă și de distanțare socială.
Redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, a cabinetelor stomatologice
O altă propunere este redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, barurilor și a altor unități de alimentație publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit treptat. Se pot stabili limite de până la 50-100 de consumatori aflați simultan în aceste unități, în funcție de capacitatea acestora, respectându-se reguli noi de distanțare între consumatori (de ex. distanța între mese de 1,5-2 m, fără a se depăși o treime sau o jumătate din gradul de ocupare maxim aprobat pentru condițiile normale de funcționare).
CCIR mai propune permiterea treptată a organizării de expoziții și târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanțare socială, având până la 100 de expozanți și cu acces limitat și controlat al vizitatorilor.
De asemenea, este necesară redeschiderea urgentă a cabinetelor stomatologice și a altor cabinete medicale, cu respectarea măsurilor specifice (distanțare, purtarea de mască și mănuși de protecție etc.).
CCIR propune susținerea producătorilor locali
O altă propunere importantă a Camerei de Comerț este demararea unei campanii pentru susținerea și promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line – o platformă unde producătorii, comercianții, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte și tranzacționarea diverselor mărfuri.
O altă propunere este trecerea materialelor/serviciilor SSM – prevenție/dezinfecție/protecție de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%.
În plan financiar se propune suplimentarea finanțării în cadrul programului IMM INVEST. „Propunem extinderea programului pentru finanțarea a cel puțîn 100.000 de întreprinderi“, anunță CCIR prin Planul de redresare amintit.
Suport pentru firme, cu fonduri europene
În marja POCA 2014-2020, pe latura oportunității creării de Centre de resurse regionale pentru firme, „propunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanți (camere de comerț, organizații patronale, asociații profesionale). Prin intermediul unor asemenea centre de suport se vor putea presta gratuit serviciile necesare și utile firmelor (care vor fi puternic decapitalizate), în perioada postcriză. Tipurile de servicii vizează domenii precum contabilitate, juridic, resurse umane, consiliere și mediere financiară, transformare digitală, consultanță pentru adaptarea la noul context socio-economic, consultanță cu privire la restructurarea afacerii etc.“, se arată în Planul CCIR.
O altă măsură ar fi instituirea unui Program național de susținere a parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi inițiat prin constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susținere a firmelor, respectiv identificarea clădirilor deținute de centre de cercetare naționale sau de alte entități ale statului și transformarea lor în centre suport pentru firmele afectate de criză.
Continuarea susținută a digitalizării administrației publice
O altă propunere se referă la continuarea susținută a digitalizării administrației publice și realizarea acesteia, în principal, cu firme românești (concept, servicii etc.).
Prin Plan se mai propune susținerea de investiții în unități de producție strategice pentru societate (în fiecare regiune ar trebui să existe minimum o fabrică de materiale medicale și consumabile, un depozit multiproduse etc.).
O altă propunere îndrăzneață este generalizarea programului „masă caldă în școli“ de la data reînceperii școlilor, pentru anul școlar 2020-2021, în locul programului „Lapte și corn“. În acest mod, se acordă sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA și pentru industria alimentară românească.
Propuneri pe plan financiar și fiscal
CCIR consideră că ar trebui plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export.
În plan fiscal se propune scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reînvestite.
Foarte importantă este și propunerea următoare: acordarea unor subvenții destinate investițiilor, dacă numărul mediu al salariaților crește cu 10% față de anul precedent.
Se mai propune modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea), pentru consiliile locale, de a acorda, pentru agenții economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăți pe perioada situației de urgență și ulterior pentru cel puțin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri.
O altă propunere este aceea de instituire a posibilității pentru Consiliile Locale de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/redevențelor, a taxei pe clădiri și taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgență.
Încă o propunere din partea mediului de afaceri este posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri și terenuri, pe perioada existenței stării de urgență, a unităților cu destinație turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracții, ștranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei.
Se mai propune stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit.
Salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât cele din sectorul privat
O altă propunere interesantă din partea CCIR este aceea ca salariile bugetarilor să nu fie mai mari decât cele de la privat. Mediul privat așteaptă de mult o astfel de decizie, în contextul în care angajații de la privat migrează la stat, pe salarii umflate. Iată cum sună propunerea CCIR: stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu eficiența muncii depuse și cu evoluţia economiei României, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.).
Prin Plan se mai propune acordarea unei bonificații de 10% pentru plata la timp a oricăror impozite în anul 2020 și completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care își plătesc taxele și impozitele în termen, cu o reducere a fiscalității pe forța de muncă pe parcursul anului 2020.
Susținerea a 50% din salariul brut al salariaților firmelor aflate în dificultate
De asemenea, se propune susținerea de la stat cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariații companiilor aflate în dificultate, cu condiția menținerii locului de muncă pe o perioadă dublă față de perioada acordării acestei susțineri.
Se mai propune acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activității, cu indici de reușită în circa şase luni și reintegrarea a minimum 75% din personal, complementar muncii flexibile.
O altă propunere venită de la mediul de afaceri este rambursarea cât mai rapidă a plăților concediilor medicale către agenții economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat.
O altă propunere este scutirea pentru o perioadă de zece ani la plata impozitului pe profit pentru investițiile noi în industria alimentară (unități de producției noi). Motivații: crearea de noi locuri de muncă în întreprinderi care vor plăti TVA, impozite și contribuții pentru salarii, impozite locale pe clădiri etc.; echilibrarea deficitului balanței comerciale.
