În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri național, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu membrii săi – Camerele de Comerț și Industrie (CCI) județene, a realizat o consultare susținută a comunității de afaceri la nivel național privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.
În articolul precedent am prezentat măsurile propuse de mediul de afaceri în plan economic și financiar. Astăzi prezentăm măsurile propuse în domeniul forței de muncă, în plan investițional și al agriculturii.
În Planul de redresare au fost angrenate și propuneri venite de la mediul de afaceri din Dolj și transmise către CCI Dolj.
Măsurile cuprinse în Planul pentru limitarea efectelor coronacrizei în economie au fost deja propuse Guvernului Românei. Acestea vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri. Mediul de afaceri consideră că aceste măsuri ar avea menirea de a reconsolida afacerile românești, atât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia.
Propuneri pentru păstrarea forței de muncă
Mediul de afaceri, prin CCIR, propune, în zona păstrării forței de muncă, continuarea plății șomajului tehnic pentru încă minimum trei luni, după încetarea stării de urgență, pentru acei salariați care încă nu pot fi reîncadrați în muncă. O altă propunere este aceea de scutire de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului specific pe perioada stării de urgență și până la şase luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizațiile) aferente șomajului tehnic.
Firmele vor ca angajații să poată lucra cu program redus
O altă propunere este aceea de emitere a unei ordonanțe de urgență care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. În opinia mediului de afaceri, o astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze unele aspecte. Dintre acestea, amintim câteva. CCIR propune ca fondul de șomaj să ramburseze toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unității. Munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice față de programul normal de muncă de opt ore, dar pe durata unei perioade de cel puțin o lună.
Se menține, în același timp, relația de muncă și se acordă o compensație salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice. Pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, nu poate disponibiliza și nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit.
Se mai propune posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajații trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârșitul perioadei), fără depășirea timpului normal de muncă de opt ore pe zi.
Condiții mai bune pentru acordarea primei de mobilitate
În numele mediului de afaceri, CCIR propune abrogarea HG nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Ce presupune acest lucru? Stimularea ocupării forței de muncă în sensul eliminării restricției de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă.
Eliminarea unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale. Se propune și eliminarea unităților administrativ-teritoriale în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18-62 de ani, este de peste 10%. Cu alte cuvinte, cine se angajează departe de domiciliu să beneficieze de prima de mobilitate de la stat, fără restricțiile care sunt acum în legislație.
Se propune modificarea legislației privind muncitorii sezonieri
O altă propunere a CCIR este modificarea legislației privind angajații sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral). Astfel, aceștia să poată beneficia de ajutor de șomaj, la sfârșitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiția de cotizare de minimum 12 luni din cele 24 de luni precedente. Aceasta pentru că nu au mai putut să fie angajați, începând cu luna aprilie 2020, din cauza restricțiilor privind desfășurarea unor activități.
Mediul de afaceri propune tichete de masă caldă
CCIR, prin vocea mediului de afaceri, propune introducerea, pentru minimum un an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar față de tichetele de masă. „Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susținerea acestora ca să nu se desființeze, prin păstrarea salariaților în activitate și plata pentru aceștia a salariilor și obligațiilor bugetare, dar și a TVA-ului și a impozitului pe profit“, se arată în comunicatul transmis de CCIR către GdS.
De asemenea, se mai propune actualizarea alocației de hrană pentru pacienții internați în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, în medie 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/o masă.
Firmele private vor ca statul să facă investiții
Pe plan investițional, CCIR propune realizarea, cu prioritate, de investiții din fonduri publice pentru construcția și reparația de autostrăzi, drumuri naționale și județene. De asemenea, firmele mai cer demararea marilor investiții în infrastructură – transporturi, sănătate, educație, energie și mediu. Iar toate acestea să fie cu acordarea unor drepturi prioritare în licitațiile pentru execuție către companiile din România.
O altă propunere este realizarea urgentă de investiții din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea și modernizarea aeroporturilor etc.
CCIR mai propune inițierea unui „Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești“. Acesta ar trebui să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora să fie de cel puțin 30%.
Tot legat de comerț, se propune anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste zece ani.
Propuneri pentru agricultură
În domeniul agriculturii, firmele private propun realizarea de plăți anticipate ale subvențiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înființeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare și să achiziționeze mașini, utilaje și echipamente agricole necesare. O altă propunere ar fi realizarea de investiții pentru reactivarea sistemelor de irigații existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora.
În același context, se propune subvenționarea, măcar parțială, a costului energiei electrice consumate pentru apă pompată pentru irigații în treptele 3-4 de udare. Se mai propune reluarea și extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă.
De asemenea, mediul privat cere înființarea, cu credite având dobânda subvenționată, a unităților de procesare a legumelor și fructelor produse în România.
Încă o propunere este intervenția statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situații de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.
