Datele statistice privind comportamentul financiar al populației în profil teritorial, publicate recent de Banca Națională a României (BNR), arată un contrast aferent lunii martie. Deși a fost prima lună în care s-a declanșat starea de urgență din cauza pandemiei, comportamentul financiar al doljenilor a fost atipic.
Depozitele la termen ale populației au scăzut atât în lei, cât și în valută. În schimb, au crescut disponibilitățile la vedere. Aici se regăsesc și acei bani care în termeni populari se numesc „banii de pe card“. Vom analiza, în cele ce urmează, ambele situații.
Își lasă banii la dispoziția băncilor
Cei care au reușit să economisească în ultima perioadă și-au lăsat banii la dispoziţia băncilor, fără să primească vreo dobândă la astfel de economii. Doljenii îşi țin sume enorme de bani în contul curent. Cel mai probabil, este contul la care este atașat cardul pe care își primesc salariul. În luna martie, conform statisticilor publicate de BNR, doljenii au deținut la bănci, sub forma disponibilităților la vedere, o sumă enormă.
Este vorba despre 1,511 miliarde de lei. Suma este în creștere față de februarie cu circa 4 milioane de lei. Surpriza se constată și la disponibilităţile la vedere în valută (exprimate tot în lei). Doljenii aveau în martie în conturile la vedere în valută 952 de milioane de lei. Suma este în creștere cu 87 de milioane de lei față de luna februarie.
Totalizând sumele, înseamnă că doljenii aveau în martie disponibilități la vedere în bănci de 2,463 miliarde de lei. Obișnuința de a-și ține economiile „pe card“, fără a primi vreun beneficiu din partea băncii, avantajează instituția financiară. De regulă, banii din contul curent nu sunt purtători de dobândă, ci pot crea doar costuri pentru deponent. Pot fi acele comisioane de administrare a contului etc.
Cei care aleg să economisească astfel o fac din comoditate, doar ca să aibă o rezervă de bani. Fără să se gândească la un potențial câștig din dobandă. Însă sumele care se adună sub forma disponibilităților la vedere sunt comparabile cu sumele din depozitele la termen. Deci este vorba de mulți bani pe care populația îi lasă gratuit la dispoziția băncilor. Într-o singură lună s-a ajuns la 2,463 miliarde de lei, doar la Dolj.
Ca alternative, persoanele care au bani economisiți în contul curent pot să îi transfere într-un depozit bancar. Doar dacă vor o dobândă modică. Sau pot să îi depună sub forma fondului social la casele de ajutor reciproc (CAR) deschise, unde câștigurile din dobânzi sunt mult mai mari. Câștigurile oferite de CAR-uri sunt duble sau triple față de dobânda de la bancă. La CAR-uri, câștigul din dobânda la fondul social nu se impozitează, conform prevederilor Codului fiscal.
Au scăzut depozitele la termen. Doljenii și-au retras din economii
Conform datelor de la BNR, la finele lunii martie, doljenii aveau în depozitele bancare la termen 2 miliarde de lei. Suma este în scădere cu 28 de milioane de lei față de februarie 2020. Atunci, populația din Dolj avea în depozite bancare la termen 2,028 miliarde de lei. Și depozitele în valută (exprimate în lei) au scăzut în martie față de februarie. În martie erau de 1,050 miliarde de lei. În timp ce în februarie fuseseră de 1,092 miliarde de lei.
Diminuarea depozitelor în valută a început în urmă cu multă vreme. Câștigurile din dobânzi la depozitele în valută sunt nesemnificative. Oamenii nu au niciun avantaj să își țină banii la dispoziția băncii fără că ei să câștige ceva de pe urma propriilor economii. Este bine să ai economii în valută. Pe termen scurt, în cazul aprecierii valutei în raport cu leul, transformarea valutei în moneda națională îți aduce câștiguri.
Cauzele posibile ale diminuării depozitelor
Motivele retragerii economiilor din depozitele bancare în lei sunt două. Oamenii nu au mai dorit în martie să își mai țină banii sub forma depozitelor bancare din cauza dobânzilor derizorii pe care le-ar fi primit de la bănci. Bancile de top au dobânzi de 1-2% pe an și nu acoperă nici rața inflației, iar câștigurile sunt impozitate. Astfel că, acele economii retrase din bănci au putut fi plasate în instrumente mai atractive.
Pe finalul lunii martie se crease panică, pe fondul pandemiei, iar o parte a populației a ales să își lichideze din depozite de teamă că ar fi urmat o criză. Era prea devreme în martie să se fi lichidat depozite bancare pentru ca oamenii să își fi folosit economiile ca substitut al veniturilor pierdute.
Acest lucru nu s-a produs în martie. Deoarece în acea lună, populația primea salariile din luna precedentă, care au fost integrale, neatinse de efectele pandemiei. Astfel de mișcări ale depozitelor bancare ar fi fost posibile abia din aprilie. Însă le vom analiza pe măsură ce BNR va prezenta datele statistice aferente lunilor în care pandemia a produs efecte în economie și au existat tăieri de salarii.
