Joi a fost ultima zi a situației de urgență. Vineri este prima zi în care unele activități economice pot fi reluate și în care populația se poate mișca în voie în interiorul localității. Alte activități economice vor fi reluate de 1 iunie, iar dacă pericolul pandemiei va trece, la începutul lunii iulie nu ar mai trebui să existe niciun fel de restricții pentru persoane și pentru afaceri.
Dacă în 2008-2011, lumea s-a confruntat cu o criză financiară, acum se prefigurează o criză economică. Cum a procedat mediul de afaceri și ce așteptări are de acum înainte vom detalia mai jos.
Antreprenorii s-au reinventat și au găsit soluții să supraviețuiască
GdS a mai scris despre inventivitatea antreprenorilor din mediul privat, pe perioada situației de urgență. Mulți dintre aceștia au fost forțați să își reinventeze businessul pentru a supraviețui. Mulți au trecut pe on-line. Alții au început să le livreze clienților produsele la domiciliu. Cei din industrie și-au făcut stocuri mai consistente sau au căutat alți furnizori din UE, astfel încât să nu oprească producția. Și cei mai mulți nu au oprit-o. Cei care au încetat producția au reluat-o, dar la un nivel scăzut al cererii. Măsurile luate de ei nu au fost, însă, suficiente din moment ce populația nu putea ieși din case. Deci cererea nu a fost la un nivel ridicat, în multe domenii, pe perioada situației de urgență.
Toată lumea așteaptă să se reia cererea. Respectiv, să se reia consumul
Înainte de coronacriză, mecanismele care au condus la creștere economică nu erau agreate de analiștii financiari. O creștere economică bazată pe consum nu era o creștere sustenabilă pentru economie. În mod paradoxal, acum toată lumea așteaptă să se reia consumul. Și firmele, pentru a putea produce sau pentru a presta servicii. Dar și statul, pentru că, atunci când există consum, cresc încasările de TVA.
Cel mai așteptat moment din punct de vedere economic este acela al reluării cererii din partea populației. Reluarea cererii este așteptată în aproape toate domeniile de activitate. În anumite domenii, cererea se va relua treptat, pe măsură ce cumpărătorii îşi reiau obiceiurile dinainte de coronacriză.
Bugetarii și unii dintre lucrătorii din mediul privat nu au avut salariile afectate. Ba chiar au economisit pe perioada situației de urgență. Din partea acestora va fi cerere de bunuri și servicii. Bugetarii au și salarii mari, au și siguranța locului de muncă. Așadar, vor întoarce în economie veniturile lor, în sensul că vor cumpără bunuri și servicii. La început, mai temperat. Apoi, dacă nu apare „al doilea val” al coronavirusului, cererea își poate reveni treptat.
Presiunea lipsei forței de muncă s-a mai diminuat pentru firme
Ceea ce s-a întâmplat pe piața muncii pe perioada situației de urgență a schimbat multe aspecte pe piața forței de muncă. Pe de o parte, presiunea sindicală și/sau salarială pe firme s-a diminuat. Și cei mai buni angajați din diverse domenii au intrat în șomaj tehnic. Fie ca urmare a închiderii unor activități prin decret prezidențial, fie din cauza restrângerii activității economice în domeniul respectiv. Astfel că firmele au scăpat, pentru o perioadă, de presiunea salarială, de cereri de măriri de salarii etc.
De asemenea, s-a mai diminuat presiunea lipsei forței de muncă pentru firme. Înainte de coronacriză, firmele nu găseau personal să angajeze. Acum, după ieșirea din situaţia de urgență, mai există forță de muncă. Fie dintre cei care și-au pierdut locul de muncă recent, fie dintre cei care s-au întors din străinătate și nu mai vor să plece peste graniţă. Cei disponibilizați în coronacriză vor căuta şi ei un loc de muncă în țară. În anumite domenii de activitate nu va fi suficient surplusul de forță de muncă existent acum. Așadar, unele firme nu vor găsi să angajeze specialiști nici după încheierea situației de urgență.
Ce așteptări mai au firmele de la stat: să cumpere produse fabricate în România
Faptul că mii de firme au aplicat pe programul IMM INVEST pentru a obține garanții de la stat la credite arată necesitatea economiei de a se finanța. Numai că vor apărea două situații, în rândul firmelor. Cele care primesc finanțarea și garanțiile prin IMM INVEST trebuie să își calculeze foarte bine veniturile viitoare. Deoarece, creditele bancare contractate vor trebui rambursate. Așadar, revenim la nevoia revitalizării cererii de bunuri și servicii.În al doilea scenariu posibil, firmele care au fost acceptate de IMM INVEST să nu se poată califica pentru a obține un credit de la bancă.
Dacă firma are o situație financiară precară, este cunoscut faptul că nu este bancabilă. Atunci dacă firma este cu probleme și nici credite cu garanții de la stat nu poate contracta, care ar fi soluția? Tot reluarea cererii ar putea salva acele firme sau alte pachete de măsuri economice cerute de firme de la stat.În general, majoritatea antreprenorilor contactați de GdS așteaptă de la stat să dea un exemplu în stimularea cererii interne, astfel încât statul să achiziționeze produse românești.
Unii antreprenori propun ca la licitații să fie avantajate produsele din producția internă sau serviciile autohtone. „La licitații trebuie eliminat criteriul celui mai mic preț. De ce să dotezi Armata cu bocanci produși în China, pe care îi cumpără la prețuri derizorii, dar care se deteriorează în două săptămâni, când tu, ca stat, poți să cumperi produse româneșți competitive care să reziste mai mult decât produsele chinezești”, spune un antreprenor local.
Necesitatea aprovizionării cu produse românești de către stat a fost lansată și de alți antreprenori, inclusiv din domeniul producției alimentare. Dacă instituțiile statului ar achiziționa produse românești, în perioada următoare ar putea fi stimulată cererea și producția internă în anumite domenii de activitate.
În timpul ultimei vizite la Craiova, premierul Ludovic Orban a fost întrebat de redactorul GdS dacă statul, prin instituțiile sale, intenționează să achiziționeze produse românești, în perioada următoare. Orban a răspuns că da, dacă produsele sunt competitive și participă în mod competitiv la licitații.
