Persoane care au antecedente penale, inclusiv din sfera furtului din bani publici sau luare de mită pe perioade cât au deținut funcții publice pot candida la funcția de primar, consilier local sau consilier județean. Aceleași persoane nu ar putea să se angajeze în mediul privat, dar ar putea să gestioneze bugete locale importante, în cazul în care ar fi aleși în funcții publice la alegerile locale.
Unele persoane descrise mai sus nu ar putea să se angajeze nici măcar pe post de casier în supermarket, dacă au înscrise în cazierul judiciar fapte de natura celor de mai sus.
Ce spune Legea privind alegerile locale
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale nu prevede restricții prea mari pentru cei care au comis, în trecut, fapte de natură penală. Inclusiv fapte legate de furt.
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cu modificările aduse ulterior prevede la art. 4:
(1) Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată.
Art. 40 din Constituție prevede cine nu poate face parte din partide politice:
„(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică”.
La art. 6, alin (1) din legea respectivă se precizează ce persoane nu pot alege: debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
La alin. (2) se precizează ce alte categorii de persoane nu pot candida la alegerile locale:
„(2) Nu pot fi aleși: a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată; b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum și persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice”.
După ce au furat, pot fi primari
Dacă o persoană a furat (inclusiv bani din fonduri publice), dar nu se prevede expres în hotărârea judecătorească faptul că nu are voie să exercite dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, atunci acea persoană poate candida la funcția de primar.
Mai mult decât atât, dacă o persoană a fost condamnată pentru furt sau pentru luare de mită și și-a ispășit o pedeapsă, acea persoană poate candida la funcții din categoria autorităților locale după ce trece perioada de interdicție dată de instanţe.
Aceeași situație există și în cazul persoanelor care au avut trecut prin hotărârea judecătorească definitivă o anumită perioadă prin care li se interzice să candideze. După ce trece acea perioadă, ei pot candida la funcții de edili, consilieri locali sau județeni, indiferent câte sute de mii sau milioane au furat înainte.
Exigențele din mediul privat nu permit angajarea unor persoane cu cazier
Persoanele enumerate mai sus nu s-ar putea angaja în mediul privat, pe anumite posturi. De exemplu, un fost funcționar public cu fapte înscrise în cazierul judiciar nu va putea să se angajeze ca vânzător sau casier. Nici măcar casier în supermarket. Pe perioada cât faptele sunt înscrise în cazier, acele persoane nu se pot angaja pe astfel de posturi sau pe altele din mediul privat.
Angajatorii din mediul privat, în special cei care scot posturi de casier sau vânzător, solicită la angajare cazierul persoanei care candidează pe acel post. Firmele multinaționale solicită cazierul judiciar și de la persoane care intenționează să ocupe posturi înalte, cum ar fi de director de vânzări sau chiar director executiv.
Mai mult, după exigențele impuse de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, actualizată, tot mai multe entități din mediul privat solicită cazier judiciar. Inclusiv persoanele care se asociează pentru a constitui ONG-uri (sau asociații și fundații) trebuie să prezinte cazier judiciar la judecătoria la care solicită înființarea.
Când se șterg faptele penale din cazier
În cazul faptelor penale pentru care făptașul nu a primit pedepse de închisoare cu executare, reabilitarea survine în trei ani. Conform art. 134 din Codul Penal, „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depășește un an, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit nici o altă infracțiune”.
Ceea ce înseamnă că faptele din cazierul judiciar se șterg în trei ani, în astfel de spețe, dacă persoana nu mai înfăptuiește o altă faptă în acel interval. În cazul persoanelor cu pedepse mai mari, condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanța judecătorească, dacă trece un număr de ani, plus jumătate din pedeapsa primită. Reabilitarea acestor persoane cu pedepse mari este prevăzută în detaliu la art. 135 din Codul penal.
