V-ați întrebat vreodată cine sunt producătorii locali care vând fructe sau legume în piețele craiovene, pe ale căror tarabe chiar se gasec produse românești? Vă prezentăm doi dintre producătorii doljeni de fructe, care pot să își pună pe etichetele produselor pe care le vând în Craiova sintagma “fabricat în România”.
Doi parteneri de afaceri licențiați au început, în urmă cu patru ani, să cultive căpșuni în zona comunei doljene Mârșani. Au pus diplomele de studii în sertar și s-au apucat de muncă într-un domeniu de activitate total diferit de cele în care s-au specializat, dar care le aduce satisfacții. Oana Toma are 27 de ani este licențiată în Științe Economice. Cu un master tot în Științe Economice și încă masterand la Horticultură a ales să lucreze în agricultură. Este fericită. La cei 27 de ani, Oana muncește foarte mult. Își arată sfioasă mâinile de om care muncește. Degetele firave sunt crăpate, iar palmele bătătorite. Oanei îi place ceea ce face și nu s-ar întoarce să înceapă să profeseze meseria de economist pentru care s-a pregătit.
Partenerul ei de afaceri, Dan Stoica, are 50 de ani și este inginer, absolvent al Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică, specializarea “Roboți Industriali”.
Cum a început afacerea cu căpșuni
În urmă cu patru ani, cei doi au decis să înființeze o plantație de căpșuni. Au cumpărat stoloni de la o firmă specializată din străinătate. Au luat în arendă teren la Mârșani, și s-au apucat de treabă. Au investit capitalul familiilor lor. În jur de 40.000 de lei a fost investiția inițială în stoloni, sistem de irigații prin picurare, folie și tot ce este nevoie pentru o plantație de căpșuni. “Am strâns bani. Am început în urmă cu patru ani, apoi ne-am extins ușor-ușor până la un hectar cultivat cu căpșuni”, a precizat Oana Toma.
De ce căpșuni? “Pentru că este primul fruct care apare după iarnă. După ce oamenii s-au săturat de banane, portocale, mandarine, primul fruct care apare este căpșuna”, a spus Dan Stoica.
Muncesc de dimineața până seara
Căpșunele produse la Mârsani in ferma celor doi se vând cu prețuri între 25 de lei pe kilogram – la prima recoltă -, apoi prețul scade în sezon și până la 8 lei pe kilogram. Prețul scade vertiginos în interval de două-trei săptămâni. Într-un an, de pe plantația de la Mârșani se recoltează circa 10 tone de fructe. Fermierii investesc 40.000 de lei pe an și câștigă, în total, aproximativ 80.000 de lei pe an.
La fiecare trei ani, se reînnoiesc stolonii. Iar noile plante sunt plantate în alt loc față de locul în care au fost cultivate primele.
Dar muncă este asiduă. Fermierii își petrec tot timpul în activitățile agricole ce țîn de cultivarea, recoltarea și comercializarea fructelor. Tot ei se ocupă și de marketing, pe rețelele de socializare.
O afacere de familie
Cei doi sunt ajutăți de familie în recoltarea căpșunilor în timpul optim necesar. Îi ajuta membrii familiei la recoltat. Fluxurile sunt bine stabilite. Unii recoltează, alții stau în piață și vând, alții transporta. După ce se recoltează o cantitate de o tonă sau o tonă și jumătate, marfă este urcată în mașina frigorifică de care dispun fermierii și transporata la Craiova, pentru a fi comercializată proaspătă, în piețe. În ziua în care am vizitat noi ferma nu erau oameni la cules. “Recoltăm aproape în fiecare zi. Acum am oprit recoltatul pentru câteva zile. A fost frig și nu s-au mai copt rapid”, spune Oana. În fiecare seară, întreaga plantație aflată pe rod este acoperită cu folie, care se pune peste niște arcade special făcute pentru a proteja plantele de frigul de peste noapte.
Oana Toma și Dan Stoica sunt unii dintre producătorii locali din Dolj de la care craiovenii pot cumpără produse românești autentice. Căpșunile produse la Mârsani sunt vândute în două dintre piețele Craiova, unde fermierii au standuri cunoscute clienților sub numele “Fructe de pădure”. Au și un depozit. Fermierii sunt prezenți în piețe pe tot timpul anului și cu alte fructe pe care le cultivă în Dolj și Vâlcea.
“Ne desfacem produsele prin intermediul SC Piețe și Târguri, în cadrul Pieței Centrale din Craiova și în Piața Baba Novac din Brazdă. Am avut o perioadă în care am vândut și în București. Când am avut disponibile cantități mari și nu am reușit să se desfacem în Craiova. Zona de producție de căpșuni este o piață destul de concurențială și trebuie să ai ambiție ca să reușești. Ne propunem că pe viitor să accesăm fonduri europene, pentru a ne dezvolta”, a mai spus Oana Toma.
“Aș muri de rușine să vină cineva să îmi spună că a pățit ceva de la căpșunile mele!”
În afacerea cu căpșuni a celor doi se reflectă și grija pentru consumator. Investițiile făcute și atitudinea producătorilor demonstrează acest lucru. Căpșunile sunt depozitate la temperaturi controlate și în mediu steril. Ceea ce îi deosebește pe cei doi producători de căpșuni de alții este faptul că pe tot lanțul de la producție până la comercializare, fructele sunt păstrate într-un mediu steril. “După ce le recoltăm le depozităm într-un spațiu cu temperatura controlată. Folosim de câțiva ani lămpi cu UV pentru sterilizarea aerului în spațiul în care sunt depozitate căpșunile. Folosim astfel de lămpi dinainte de pandemie. Încercăm să facem lucrurile cât mai bine și cât mai sănătos. Aș muri de rușine să vină cineva să îmi spună că a pățit ceva de la căpșunile mele! Nu există așa ceva!”, a mai spus Oana Toma.
De altfel, cultivatorii de căpșuni de la Mârșani spun că 80% dintre clienții lor se întorc să cumpere căpșuni de la ei. Marfa este pusă în caserole, în față clientului, apoi caserola se înmânează consumatorului în pungă.
Căpșuni din sfera producției ecologice
Producătorii de căpșune de la Mârsani spun că fructele lor sunt produse cât mai aproape de domeniul ecologic.
“Încercăm să ne îndepărtăm de zona convențională și ne îndreptăm tot mai mult către sfera ecologică, în măsura în care putem. Respectăm toate termenele, în măsura în care este posibil. Timpul între tratamente este între 5-7 zile. Adică lăsăm că tratamentul specific să își facă efectul și să treacă mai multe zile până la recoltat”, a mai spus tânăra.
Localitatea Marsani este cunoscută pentru cultivarea cartofului, care se pretează la solurile din zonă. Totuși, de câțiva ani au apărut mai multe plantații cu căpșuni, la Mârșani. Căpșunile de la Mârșani se apropie să devină un fel de brand local, alături de cartoful care se cultivă cu succes pe solurile din zona.
Produc și zmeură, mure, coacăze și vor să se extindă cu fructe neconvenționale: castane și smochine
După căpșuni, vine vremea altor fructe netradiționale pentru zona Doljului. Fermierii recoltează zmeură, mure și coacăze negre și roșii, în zona comunei Perisor. Fermierii cultivă aceste fructe de pădure de ceva vreme, pe o suprafață de 5.000 de mp. În zona Horezu, județul Vâlcea, fermierii au și plantație de nuci și pruni. Astfel, aproape tot timpul anului au fructe din producția proprie pe care le vând în Piața Centrală din Craiova și în cea din Brazda lui Novac.
Viziunea de extindere a afacerii cu fructe cuprinde alte fructe care nu sunt în sfera conventionalului.
“Vrem să înființăm pe raza comunei Ghercesti o plantație de 2 hectare de castani și o jumătate de hectar de smochini. Ne adaptăm producția la altceva față de ceea ce este tradițional. Avem o colaborare cu o firmă din Slovacia care are doar produse atestate și soiuri care nu sunt la noi în țară. Am început producția de puieți. Vrem să ne producem noi materilul săditor. Vom încerca să lucrăm mecanizat și vom investi mult în această plantație”, a menționat tânăra fermier.
Afacerea cu căpșuni se poate dezvolta cu fonduri europene
Dan Stoica face agricultură tot de patru ani, de când a început cu capsunii, alături de partenera sa. Nu a așteptat și nu așteaptă nimic de la stat, despre care spune că nu a oferit vreun sprijin real fermierilor din domeniu. Iar întreaga afacere din agricultură a fost finanțata cu bani proprii. “Reinvestim aproape tot ce câștigăm. Ne-am finanțat afacerea cu fonduri proprii. Nu am apelat la credite bancare și nici la fonduri europene, până acum. Vom încerca să accesăm fonduri europene anul viitor, după ce termină Oana masterul în Horticultură. Vrem să facem tehnologiile din străinătate, aplicate pe pământul nostru, care este foarte bun”, a mai spus fermierul.
El a menționat că după aplicarea noilor tehnologii, față de 10 tone producție anuală de căpșuni, estimează 25 de tone anual, de pe aceeași suprafață cultivată. “În România, un hectar cultivat cu căpșuni produce 10-15 tone. În Australia s-a ajuns la 40 de tone, de pe un singur hectar, folosind tehnologiile de ultimă generație. Cu acea tehnologie am putea produce 25 de tone de căpșuni pe an. Și atunci prețul se poate coborî și să fie mai bine și pentru consumator.
Vor fi pastrate tot în spații de depozitare cu temperatură controlată, pentru a avea calitate foarte bună. Oamenii cumpără căpșuni pentru copii. Noi nu vrem să aibă niciun fel de problema cu copiii care consumă căpșuni. Noi chair punem accent pe lucrul acesta! ”, a conchis fermierul.
