Institutul Național de Statistică a transmis marți primele date (semnal) cu privire la evoluția economiei pe primele 3 luni din an. Potrivit estimărilor, PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% față de trimestrul anterior, dar a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2 %, potrivit hotnews.
Economiștii cu care HotNews a discutat se așteptau la o creștere de cel mult 1% față de trimestrul anterior și la o contracție mai mare față de primul trimestru din 2020.
Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns.
Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua,cât mai mult posibil,efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR
Ciprian Dascălu mizează pe o creștere de 0,7% T1 2021 / T4 2020 și pe o contracție T1 2021 / T1 2020 de -1.8%. ”Datele economice cu frecventa lunara, cu exceptia comertului cu amanuntul, indica o continuare a expansiunii economice in primul trimestru al anului fata de trimestrul anterior. In aceeasi perioada, indicatorii de incredere in economie s-au imbunatatit semnificativ, in special pe componentele de asteptari”, spune Dăscălu.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank
Ionuț Dumitru consideră că PIB real ar putea consemna un nou avans în T1 2021 faţă de T4 2020 cuprins între 0,5-0,9%. ”Estimăm că nivelul PIB real din trimestrul I al acestui an a fost cu aproximativ 1,5% mai mic decât cel înregistrat în trimestrul I din 2020 (se manifesta un efect de baza inca nefavorabil)”, spune Dumitru.
”Evoluţiile indicatorilor economici publicaţi la frecvenţă lunară relevă o performanţă relativ buna în primul trimestru al anului, pentru aproape toate sectoarele inregistrandu-se o crestere fata de trimestrul anterior. Date fiind datele foarte bune (in special in cazul vanzarilor cu amanuntul si industrie) publicate recent pentru luna Martie 2021, credem ca sunt sanse mari sa avem o crestere economica chiar mai buna decat asteptarile noastre in T1 2021 fata de T4 2020”, mai precizează economistul șef al Raiffeisen Bank.
În plus, consideră el, consumul populaţiei ar trebui să se menţină pe o traiectorie de creştere în trimestrele următoare, iar avansul său să se accelereze pe măsură ce procesul de vaccinare avansează şi restricţiile de distanţare socială vor fi treptat relaxate.
”Relaxarea treptată a restricţiilor de distanţare socială pe fondul avansului imunizării prin vaccinare ar trebui să conducă la redeschiderea activităţilor bazate pe contact social intens. Astfel, este de aşteptat ca în a doua parte a anului companiile care furnizează servicii bazate pe relaţionare şi contact social (turism, hoteluri, restaurante, transport de persoane, activităţi culturale şi de socializare) să înregistreze o îmbunătăţire accelerată a activităţii. Ne aşteptăm ca economia să crească cu 5,2% în acest an (sunt sanse mari sa avem o crestere mai mare decat ne asteptam in acest moment), cu 4,5% în 2022 şi respectiv cu 4,5% în 2023”, conchide Ionuț Dumitru.
Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank:
”Estimăm că economia a crescut cu 1,0% in T1 2021 fata de T4 2020, ceea ce s-ar traduce într-o contracție de 1,6% T1 2021 / T1 2020”. ”Ca de obicei în ultimul timp, credem că riscurile la adresa prognozei sunt mai degrabă pozitive, în sensul unei creșteri economice mai puternice decât estimările. În mod firesc, ritmul recuperării a mai încetinit in T1 2021 dar principalele sectoare economice și-au continuat totuși expansiunea – menționăm aici construcțiile +1,6% și producția industrială +1,3% (date ajustate sezonier).
Semnalele venite din zona comerțului exterior sugerează de asemenea o dinamizare a economiei în T1 2021, deficitul balanței comerciale mărindu-se cu peste 19% față de T1 2020. Deși în scădere față de T1 2020, deficitul bugetar a rămas la un nivel stimulativ pentru creșterea economică, relevante în acest sens fiind cheltuielile cu investițiile care au crescut cu aproximativ 2,2mld lei în T1 2021 (+37%) față de T1 2020”, spune Tătaru pentru HotNews.ro.
Laurian Lungu, fondator al think tank-ului de economie aplicată Consilium Policy Advisers Group (CPAG):
”Anticipez o crestere de +1.1% in 21T1 vs 20T4 si o contractie de -1.4% in 21T1 vs 20T1. Economia si-a revenit destul de rapid in ultimele luni, partial si ca o consecinta a unei abordari realiste a autoritatilor vis-a-vis de evolutia pandemiei. O rata a economisirii, relativ ridicata fata de anii anteriori, este de asteptat sa sustina revenirea consumului.
Industria poate intra pe o panta ascendenta, intr-un ritm mai consolidat in lunile ce vin, in timp ce sectorul constructiilor este de asteptat sa continue sa performeze, pe ansamblu, bine. Contributia exporturilor nete la PIB va ramane probabil negativa, cu atat mai mult cu cat economia este de asteptat sa creasca peste potential pe termen mediu”
Reamintim că în urmă cu mai puțin de o săptămână, Comisia European a lansat previziunile de primăvară, potrivit cărora PIB-ul României va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4,9% în 2022. Potrivit Comisiei Europene, consumul privat este de așteptat să-și revină pe măsură ce vaccinarea progresează și măsurile de distanțare sunt ridicate treptat. De asemenea, mai arată documentul publicat de CE, exporturile sunt de așteptat să-și revină în 2021, susținute de redresarea treptată a comerțului global, în timp ce cheltuielile mai mari ar trebui să stimuleze creșterea importurilor.
Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt echilibrate. Pe deoparte, efectul încrederii și un progres mai bun decât era de așteptat în privința proiectelor finanțare prin Programul de Redresare și Reziliență ar putea oferi un impuls suplimentar cererii interne. Totuși, întârzierea în implementarea PNRR ar putea avea ca efect o recuperare mai redusă, avertizează Raportul Comisiei.
Ce este estimarea semnal comunicată de INS
INS prezintă evoluția PIB în 5 cicluri: informatii semnal, furnizate la 45 de zile; provizoriu I la 60 de zile; provizoriu II la 90 de zile; date semidefinitive la 15 luni; date definitive la 26 de luni.
Estimările “semnal” ale Produsului intern brut trimestrial sunt produse pentru a oferi cea mai rapidă imagine asupra evoluției economiei şi au următoarele caracteristici:
- sunt în concordanță cu standardele metodologice ale Sistemului conturilor naționale (SEC) 2010;
- sunt produse şi publicate la cel mult 45 de zile după încheierea trimestrului de referință;
- au la bază un set incomplet de informații comparativ cu estimările provizorii ale conturilor naționale trimestriale, inclusiv a Produsului intern brut, motiv pentru care fac obiectul revizurilor trimestriale.
Diferențele dintre estimările “semnal” şi estimările provizorii ale Produsului intern brut sunt determinate de următoarele aspecte:
- Operativitate: estimările “semnal” sunt disponibile mai devreme decât cele provizorii (40‐45 de zile față de 70‐75 de zile).
- Acuratețe: se face un compromis între operativitate şi acuratețe. Estimările “semnal” sunt, în general, mai puțin precise decât cele provizorii, dar se urmăreşte ca pierderea în precizie să fie redusă la un nivel cât mai scăzut.
- Sferă de cuprindere: numărul variabilelor acoperite de estimările “semnal” este limitat.
- Informații disponibile: estimările “semnal” au la bază un set limitat de date. Adesea, unele informații furnizate de anchetele statistice sau sursele administrative nu sunt disponibile.
- Metodă de estimare: în funcție de sursele de date disponibile se poate utiliza metoda directă (prin utilizarea datelor existente şi a estimărilor pentru cele nedisponibile) sau metoda indirectă (prin utilizarea tehnicilor de regresie).