Regulile de disciplină bugetară impuse statelor membre UE, care nu se mai aplică din luna martie 2020, vor rămâne suspendate şi în 2022, pentru a permite depăşirea crizei economice provocată de coronavirus, a anunţat miercuri Comisia Europeană, transmite AFP.
Executivul comunitar se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să revină, până la finele lui 2022, la nivelul la care erau înaintea crizei. În această situaţie, „clauza derogatorie”, care permite depăşirea temporară a limitelor privind datoria şi deficitul prevăzute în Pactul de stabilitate, va înceta la finele lui 2023, a explicat miercuri Comisia Europeană, potrivit Agerpres.
„Vom prelungi clauza de salvgardare în 2022“
„Vom utiliza toate instrumentele pentru a ne pune economiile pe roate. Vom prelungi clauza de salvgardare în 2022, urmând a o dezactiva în 2023”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
„Anul acesta şi anul viitor, încurajăm statele membre să menţină politici bugetare favorabile creşterii, să păstreze investiţiile publice şi să profite de finanţările din planul european de relansare”, a adăugat Dombrovskis.
UE va demara un proces istoric de emitere de datorii comune
În luna iunie a acestui an, UE va demara un proces istoric de emitere de datorii comune, pentru a finanţa subvenţiile şi împrumuturile în valoare de 672 miliarde de euro, care vor fi puse la dispoziţia statelor membre pentru a le ajuta să îşi finanţeze tranziţia verde şi digitală, în cadrul unui plan global de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro.
În paralel, la începutul lunii mai, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit previziunile de creştere pentru acest an şi cel viitor, graţie punerii în aplicare a planului de relansare şi progreselor înregistrate de campaniile de vaccinare în Europa. Pentru zona euro, Bruxelles-ul mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021 şi un avans de 4,4% în 2022.
Criza economică provocată de pandemie a obligat guvernele să majoreze semnificativ cheltuielile publice
Cu toate acestea, criza economică provocată de pandemie a obligat guvernele să majoreze semnificativ cheltuielile publice pentru a susţine companiile şi locurile de muncă. O consecinţă a acestor politici bugetare stimulative este creşterea raportului datorie publică-PIB peste pragul de 100% în cazul zonei euro.
