Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) continuă seria acțiunilor de informare și consultare, la nivel național, cu privire la stabilirea nivelului salariului minim pe economie, obiectivul fiind acela de a oferi un sprijin real în discuțiile și negocierile din Cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS) – care se va întruni săptămânal la solicitarea primului ministru.
Deși nu s-a luat o decizie în acest sens, pe mai multe canale de comunicare, apar, deja, pronosticuri privitoare la nivelul salariului minim. 2350, 2500, 2550 lei brut sunt câteva dintre scenariile vehiculate. Sunt doar cifre și atât. Mai degrabă rezultatele unor ecuații ale căror formule nu sunt cunoscute – greu de crezut că sunt ținute la secret. Problema este deosebit de importantă pentru soarta unei mari părți a salariaților din România și nu poate constitui subiectul unui ”pariu” în marja unor necunoscute.
Ar fi un joc periculos de imagine.
Așadar, până la a indica un rezultat la o schemă incertă, trebuie plecat de la o bază esențială, aceea de a răspunde la o întrebare. Câți angajați din România sunt plătiți la nivelul salariului minim? O întrebare la care UGIR, alături de ceilalți parteneri sociali, dorește să ofere un răspuns concret. Nu este un demers facil. Iată și de ce. Cifrele avansate de către oficialii români privind numărul angajaților remunerați cu salariul minim diferă, variind între 1.100.000 și 1.700.000. Câți sunt de fapt? Desigur că marjele de eroare sunt acceptate dar aceasta, la care facem referire, este mult prea mare și face puțin credibilă orice arhitectură salarială.
Analizele Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR) scot în evidență faptul că numărul exact al persoanelor care sunt plătite cu salariul minim pe economie nu poate fi extras direct din bazele de date publice, deoarece acestea conțin, fiecare, date parțiale. În prezent el poate fi doar estimat (după un efort de analiză și cercetare). Deși mai multe instituții (Institutul Național de Statistică, EUROSTAT, organisme aflate în coordonarea sau subordinea Ministerului Muncii (REVISAL, Casa de Pensii, Registrului Comerțului, ANAF) colectează date cu privire la numărul de salariați și la veniturile acestora, instrumentele folosite de către acestea au alte obiective decât cele privind evidențierea salariului minim, iar utilizarea lor încrucișată este zădărnicită de inexistența unui format comun, compatibil, între aceste baze de date.
În acest caz un rol mai clar, mai important, al Institutului Național de Statistică (INS) ca integrator al datelor oferite de către entitățile menționate ar fi o cale de a dezlega această “enigmă” salarială, să-i spunem. Chiar ar da acea necesară credibilitate deoarece statistica nu interpretează conjunctural, ci constată. Oferă “fotografia” de moment. Deocamdată ea lipsește.
UGIR consideră că cea mai relevantă sursă statistică administrativă despre angajații din România este baza de date REVISAL
UGIR consideră că cea mai relevantă sursă statistică administrativă despre angajații din România este baza de date REVISAL – cu înregistrări exhaustive privind contractele individuale de muncă ale tuturor salariaților din țară angajați în economia formală, cu excepția sectorului administrație publică. Așa ar trebui să fie, dar această bază de date, deși conține informații directe cu privire la salariile înregistrate în contractul de muncă (salarii de bază, sporuri salariale) și informații relevante despre natura economică a locurilor de muncă aferente, nu poate oferi informații directe privind numărul persoanelor remunerate la salariul minim din mai multe cauze, și anume:
– Informațiile din Revisal se referă la contractele active, nu la salariați. Baza nu evidențiază angajații cu mai multe contracte de muncă, al căror venit total poate depăși salariul minim. Importantă această observaţie și ea explică diferențele mari în estimarea numărului de salariați plătiți cu salariul minim. O temă care va fi dezvoltată în materialele viitoare.
-Nu se poate identifica direct numărul de salariați plătiți cu salariul minim decât pentru contractele de muncă cu normă întreagă. Pentru estimarea contractelor de muncă în care salariații lucrează cu normă parțială trebuie făcute calcule de echivalare a normei întregi, dificil de realizat din cauza modului în care a fost construită baza.
-Bazele nu permit efectuarea unor filtrări după profilul socio-economic al salariaților sau după caracteristicile economice ale locului de muncă. Practic nu putem afla simplu și direct nici profilul angajaților și nici sectoarele de activitate cu concentrări mari de plată la nivelul minim de salarizare.
-Datele privind contractele de muncă nu pot fi corelate cu date privind firmele angajatoare (cifra de afaceri, profit, număr de angajați etc.)
UGIR susține reactualizarea studiului din anul 2016
Este doar unul dintre argumentele pentru care UGIR consideră că în construirea unor politici eficiente și eficace de ajustare a salariului minim este nevoie în prealabil de un demers de cercetare care să arate fidel câţi oameni sunt remunerați la acest prag salarial, ce profil socio-demografic (vârstă, sex, nivel de studii) și socio-economic au (calificare, vechime în muncă, traseu profesional) , unde sunt grupați teritorial și în ce sectoare de activitate lucrează. Efortul experților mobilizați pentru acest demers trebuie ghidat obligatoriu de către autorități și partenerii sociali, singurii care pot indica acele categorii relevante de analiză.
UGIR susține reactualizarea studiului din anul 2016 elaborat pentru Guvernul României de către Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale – INCSMPS. Este vorba despre un amplu studiu referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ și stabilirea măsurilor de control al acestora și al măsurilor de ajustare a efectelor negative . În materialele viitoare vor fi dezbătute în amănunt toate aceste aspecte.
