Continuăm seria articolelor de informare și consultare la nivel național, acțiune inițiată de Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), cu privire la stabilirea salariului minim pe economie, obiectivul fiind acela de a oferi un sprijin real în discuțiile și negocierile din cadrul Consiliului Național Tripartit de Dialog Social (CNTDS) care ar trebui reunit săptămânal, la solicitarea primului ministru.
Deși discuțiile sunt departe de un final concret, observăm că se fac predicții privind nivelul viitorului salariului minim pe economie. Cum mai spuneam, sunt lansate doar cifre care riscă să transforme acest proces deosebit de important într-un joc gen „Portocala” . De ce 2300 și nu 2350, de ce 2350 și nu 2400, de ce 2400 și nu 2450, de ce 2450 și nu 2500 lei brut? Și jocul continuă, fără a avea, însă, reguli clare – altele decât contestarea cifrei inițiale. La fel este și „jocul” cu numărul real al beneficiarilor acestui salariu – o altă enigmă a nivelului minim pe economie.
Cifre, doar cifre. Cui ajută?
Pornind doar de la aceste simple exemple, demersul de informare și consultare este unul de luat în calcul, dacă tot vorbim despre calcule. UGIR consideră că decizia politică a majorării salariului minim ar trebui să fie luată doar după evaluarea în mod riguros a consecințelor, pentru identificarea soluțiilor optime în situația unor eventuale efecte negative care pot apărea. Din acest motiv, este necesar un mecanism de determinare a nivelului salariului minim garantat în plată care să se constituie într-un instrument funcțional și standardizat de evaluare a stării economiei și de identificare a soluțiilor care să permită ajustarea nivelului salarial în condiții optime pentru economie, pentru angajatori și pentru salariați.
Decidenții politici nu trebuie să neglijeze faptul că principala consecință a majorării salariului minim este afectarea unor sectoare vulnerabile ale economiei, care nu au potențial de creștere economică și care sunt principalele victime în situații de criză. Pandemia COVID-19 este cel mai bun exemplu. De aici probleme, deoarece un nivel dictat doar politic ne aduce în situația în care costurile salariale să nu poată să fie susținute și să ne putem confrunta cu o creștere a numărului de persoane disponibilizate.
De exemplu.
Dacă într-o regiune există o concentrare sau o predominantă a companiilor active în aceste sectoare economice vulnerabile, creșterea salariului minim poate antrena apariția unui șomaj ridicat și o accentuare a sărăciei și a subdezvoltării economice din acea zonă. O atenție deosebită trebuie acordată situației în care angajații disponibilizaţi sunt în ultima decadă de vârstă de dinaintea pensionării, deoarece posibilitatea acestora de a se reangaja sau de a se recalifica este redusă.Trebuie analizat de asemenea și nivelul de compatibilitate între cererea și oferta forței de muncă din aceste regiuni și sectoare economice. Putem avea situația în care sunt disponibilizate femei din industria confecțiilor, de exemplu, și cererea de forță de muncă locală să fie în domeniul construcțiilor, unde nu se pot încadra. Pentru companiile din aceste sectoare economice vulnerabile este necesară identificarea unor forme de sprijin.
Soluția identificată de către UGIR pentru aceste companii presupune scutiri fiscale pe o perioadă limitată, combinate cu forme de suport (logistic și financiar) pentru schimbarea domeniului de activitate al companiei într-unul competitiv, cu condiția păstrării acelor angajați.
Nu este un secret pentru nimeni că turismul, industria HoReCa au fost și sunt cele mai afectate sectoare.
Nu doar Pandemia COVID -19 le-a decimat. Virusul doar a arătat cât de vulnerabile sunt în condițiile absenței unui program clar de susținere și dezvoltare a acestor industrii care în mod normal trebuia să fie printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Virusul se pare că a afectat și modul de gândire în elaborarea strategiilor guvernamentale, dacă nu de dezvoltare, măcar de salvare a turismului românesc. Practic acest sector nu mai există. Un controversat proiect de Hotărâre de Guvern – este vorba despre modificarea și completarea HG nr. 315 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, condus până de curând de Claudiu Năsui – l-a scos de pe harta economică oficială. De aici consecințele de rigoare. Până în prezent, demersurile Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), singura federație reprezentativă la nivel național pentru sectorul de ramură turism (conform Legii nr.62/2011) afiliată Confederației patronale UGIR, au rămas fără ecou.
“Asistăm la refuzul sistematic de promovare a unor proiecte de acte normative solicitate de patronat, operatori economici, precum și a celor prevăzute în Programul de Guvernare.
Poate cel mai grav lucru este refuzul de inițiere a unor acte normative pentru:
– Intrarea în legalitate și Constituirea Consiliului Consultativ al Turismului (CCT), instrument prin care ați fi aflat direct de la sursă problemele pe care le întâmpinăm, un consiliu deosebit de critic la activitatea desfășurată de autoritatea de turism, indiferent de forma ei de organizare;
– Modificarea Codului Fiscal privind impozitarea contravalorii cazării și a meselor angajaților asigurate de angajator, în prezent acestea sunt considerate avantaje de natură salarială și sunt impozitate cu 45%;
– Fiscalizarea tips-ului pentru activitățile specific turismului (cazare, alimentație publică…) și unități de alimentație publică neclasificate și impozitarea cu 10% a veniturilor obținute din tips de angajații din domeniu- Impact pozitiv la bugetul statului de 5-7 milioane euro/an;
– Modificarea legislației dreptului de autor (remunerația urmând a fi plătită numai pentru spațiile de cazare ocupate) – media în ultimii ani ( 2019-2021) la indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune fiind de 22,62%. În prezent, plătim o remunerație mai mare cu 77,38% pentru serviciile neprestate;
– Prima de incoming aferentă turiștilor care sunt cazați mai mult de 3-5 nopți;
– Strategia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Îmbunătățire a Mediului de Afaceri din România, în perioada actual/următoare (vechea strategie era aferentă perioadei 2014-2020);
– Actualizarea Legii Prevenirii nr.270/2017;
– Alte acte normative menționate în adresa nr.1505/24.02.2021 transmisă ministerului (peste 60 de acte normative care reglementează activitatea din turism)“-se arată în scrisoarea oficială a Federației Patronatelor din Turismul Românesc, membră UGIR, transmisă Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în data de 30.08.2021.
Iată câte necunoscute și variabile are ecuația salariului minim pe economie.
Din punct de vedere politic el poate fi stabilit la orice nivel cu gândul, că așa se va asigura o relativă pace socială, Dacă ar fi așa, jocul ar deveni riscant. Și patronatele și sindicatele doresc creșterea actualului salariu minim, dar nu în orice condiții. Acesta este și motivul pentru care UGIR susține propunerea ca patronatele reprezentative din sectoarele economice identificate ca vulnerabile prin creșterea salariului minim să aibă posibilitatea de a își prezenta punctul de vedere și de a purta negocieri cu Guvernul pentru identificarea unor soluții de sprijin pentru companiile din domeniu.
