Mișcările în conturile bancare ale românilor au fost analizate de Banca Națională a României (BNR), care a publicat zilele trecute, statisticile privind comportamentul în profil teritorial în luna august. GdS a analizat datele publicate de BNR pentru doljeni, pe luna august, comparativ cu luna precedentă.
Din analiza statisticilor BNR se observă că în interval de o luna au scăzut sumele sub forma depozitelor bancare la termen în lei și au crescut sumele ținute de doljeni sub forma disponibilităților la vedere în conturi. Acest comportament s-a observat și anul trecut, în plină pandemie. Cu alte cuvinte, în pandemie doljenii își țin mai mulți bani în conturile curente, dar încep să renunțe la depozite.
Sume record deținute în conturile curente
Conform datelor publicate de BNR, în august doljenii dețineau sub forma disponibilităților la vedere (în conturile curente) o sumă record de 4,005 miliarde de lei. Suma este în creștere cu 88 de milioane de lei față de iulie, când existau în conturile curente ale doljenilor disponibilități de 3,9217 miliarde de lei. Suma de 4,005 miliarde de lei deținută sub forma disponibilităților la vedere este de aproape două ori mai mare decât totalul depozitelor la termen deținute de doljeni la acel moment.
De fapt, în luna analizată au scăzut sumele deținute de doljeni sub formă depozitelor la termen în bănci. Dacă în iulie existau depozite la termen în bănci de 2,2539 miliarde de lei, în august suma deținută în depozite a scăzut cu 24,6 milioane de lei, la 2,2293 miliarde de lei. Explicația pentru un astfel de comportament ar fi aceea că populația și-a retras din depozitele la termen. De ce să își fi retras banii din bănci, în plină pandemie?
Posibil pentru a depune banii în instrumente financiare care oferă randamente mai mari decât depozitele bancare (cum ar fi titlurile de stat sau investiții în acțiuni la Bursă) sau în instrumente care oferă dobânzi peste rata inflației (fond social depus la C.A.R.-uri).
Banii ținuți “pe card” nu aduc câștiguri din dobânzi, dar le creează costuri deținătorilor
Explicația deținerii unei sume record sub forma disponibilităților la vedere ar fi aceea că populația nu a mai cheltuit integral banii din salarii sau din alte venituri. Ci populația ține disponibilitățile“pe card” pentru a avea acces cât mai rapid la banii proprii, fiind cunoscut faptul că disponibilitățile din conturile curente sunt lichide.
Totuși, pentru sumele uriașe ținute în conturile curente doljenii nu câștigă nicio dobândă. Singurele câștiguri sunt ale băncilor, din comisioane. Cele mai multe bănci pot avea costuri pentru deschiderea și/sau administrarea unui cont. Pe lângă acestea mai pot exista costuri pentru interogarea soldului, de procesare a cardurilor, de emitere a documentației etc.
Dobânzi real negative practicate de unele bănci pentru depozite la termen
Deși depozitele bancare sunt considerate cu grad redus de risc, dobânzile oferite de bănci populației sunt nesemnificative, cu mult sub rata inflației. În condițiile unei rate actuale a inflației de 5,25%, cu o prognoză de 5,6% pentru trimestrul al patrulea al acestui an (T4) și cu o prognoza de 3,4% pentru T4 al anului 2022, cu un interval de variație de +/-1,6%, dobânzile bancare la depozite sunt cuprinse între 0,80% și 3,6% pe an nu acoperă nici rata inflației. La scadență nu veți mai cumpăra aceleași bunuri și/sau servicii că inainte, din cauza ratei inflației. În termeni reali, pierderea este semnificativă pentru toți deținătorii de depozite bancare la termen, din cauza erodării economiilor de către inflație.
Unii deținători de depozite bancare au realizat că după ce scad impozitul pe dobândă de 10% (pe câștig) datorat statului și comisioanele băncilor ajung să retragă de la bănci mai puțin decât au depus. Dobânzile la depozitele bancare sunt de ani buni real-negative, însă în ultimul an la unele bănci retragi la scadență mai puțin decât ai depus inițial în depozitul respectiv. Cu alte cuvinte, creditezi banca la care deții depozitul cu banii tăi.
Cât pierzi, în termeni nominali, dacă ții banii la banca
GdS a efectuat un calcul comparativ, în funcție de ratele de dobânda la depozitele bancare existente pe piață, pentru un depozit de 10.000 de lei, cu scadență peste 12 luni. Am utilizat calculatorul de dobânzi de pe finzoom.ro. Astfel, dacă nu selectați ca la scadență să va retrageți banii de la ghișeul băncii, peste 12 luni câștigurile nete pentru banii dumneavoastră de la băncile existente pe piață, după ce s-au scăzut comisioanele băncilor, ar fi de la 324 de lei la -15,71 lei.
Două bănci de pe piață ar oferi câștiguri negative pentru cei 10.000 de lei pe care îi păstrați în conturile lor, respectiv -0,54 lei și -15,71 lei. Însă cele mai multe bănci va oferă o dobândă netă cuprinsă între 11-288 de lei, cu un maxim de 324 lei oferit de o singură bancă.
Dacă bifați că veți retrage banii în numerar de la ghișeul băncii la scadență, atunci la 5 dintre băncile de top din România veți retrage mai puțini bani decât ați depus. Sumele pe care le plătiți băncilor variază între 0,54 lei și, atenție! 170,49 lei, potrivit calculatorului de pe finzoom.ro. Cu alte cuvinte, la această ultimă bancă de la care veți “câștiga” din dobânda -170,49 lei, ați depus inițial 10.000 de lei și veți retrage după 12 luni fix 9.829,51 lei.
