Politica a fost multă vreme o lume a bărbaţilor, iar la nivelul societăţii există încă multe prejudecăţi legate de capacitatea şi dreptul unei femei de a se afla într-o funcţie importantă de conducere. Însă Adela Gherghe, prima femeie primar din comuna Malu Mare, a mers împotriva curentului şi a reuşit să câştige încrederea oamenilor şi a colegilor de partid. Din 2020, conduce una dintre cele mai importante comunităţi rurale din judeţul Dolj. În luna dedicată femeii, Adela Gherghe a vorbit, într-un interviu, despre a fi femeie într-o lume care nu te menajează ci, dimpotrivă, îţi caută vulnerabilităţile.
Reporter: Cum era viaţa Adelei Gherghe înainte de a intra în politică?
Adela Gherghe: Totul a început în 2008, atunci cred că s-a produs declicul, la primul meu contact real cu politica. În 2006, am deschis o afacere de familie pe raza comunei Malu Mare, de unde sunt părinţii mei. La acea vreme, lucram în vânzări, atât eu, cât şi soţul meu, şi ne-am hotărât să urmăm calea antreprenoriatului, să fructificăm pasiunea şi experienţa noastră în domeniu. Malu Mare devenise, la acea vreme, o localitate de interes pentru din ce în ce mai mulţi oameni din Craiova care îşi doreau să se mute la casă, astfel că deschiderea unui depozit de materiale de construcţii ni s-a părut o idee oportună şi aşa s-a şi dovedit.
Din 2006 până în 2008 m-am ocupat doar eu de acest depozit, timp în care afacerea a crescut, s-a extins, am făcut angajări, soţul a renunţat la job-ul său şi s-a implicat şi el 100%. Am deschis un punct de lucru în comuna Ghindeni, apoi o terasă la intrare în comuna Teasc. Succesul în lumea antreprenoriatului captează rapid interesul oamenilor din politică în mediul rural, astfel că am început să fim ofertaţi de partide.
Reporter: Cum a început, concret, parcursul dumneavoastră în politică?
A. D.: În 2008 am ajuns în PDL, unde ni s-a propus să sprijinim candidatul de atunci la primărie al formaţiunii, un bun profesionist, domnul Ştefan Oană. Numai că eu am fost lăsată mai mult într-un colţ şi oamenii au început să discute mai mult cu tatăl meu. Toată lumea se gândea că, de fapt, afacerea noastră de familie aparţinea părinţilor mei, pentru că atât eu cât şi soţul eram foarte tineri şi nu îşi imaginau că noi doi am clădit totul de la zero. Eram foarte atentă la tot ce spuneau, mi se părea foarte interesant şi aşa mi-am făcut eu debutul, dintr-un colţ, în politică.
Reporter: Cum v-aţi hotărât să candidaţi la primărie, într-o lume în care femeile în astfel de funcţii sunt încă o raritate?
A. D.: Candidatul susţinut de noi a ieşit pe locul al doilea în 2008, dar pentru mine nu a fost o pierdere, pentru că am învăţat foarte multe. Poate chiar m-a ajutat mai mult să înţeleg că e nevoie să te ambiţionezi foarte mult şi să îţi prioritizezi foarte clar acţiunile pentru a fi acolo, în faţă.
Din 2008 până în 2012, conducerea de atunci a comunei a remarcat forţa noastră şi ne-a invitat să ne alăturăm proiectului său, iar în 2012 am primit propunerea de a deveni administrator public al comunei. A fost o decizie foarte grea, pentru că lăsam în urmă munca mea de nişte ani. Însă politica m-a câştigat. A fost o experienţă foarte plăcută, din 2014 şi 2016 am căpătat multă experienţă şi ajunsesem să câştig şi vizibilitate la nivelul comunei, aşa că mi-am luat inima în dinţi şi am zis că eu vreau să devin primar.
Reporter: Cum a fost primită această decizie de către oameni?
A. D.: Mulţi dintre prieteni râdeau când le spuneam, pentru că nu se aşteptau. Şi asta pentru că mult timp acest gând a fost doar în mintea mea, n-am îndrăznit să îl spun cu voce tare. Nu aveam suficientă încredere în mine la acea vreme. În 2016 am rupt rândurile şi am fost singura femeie candidat pentru primăria Malu Mare. Foarte multă lume mă privea suspicios.
Cum reuşeşte o femeie acest lucru în mediul rural, unde societatea este încă puternic patriarhală. Nu sunt fricoasă, am o ambiţie foarte puternică şi iată că am reuşit să mă clasez pe locul al doilea, cu formațiunea PSRO, hotărându-mă foarte târziu. Mi-am anunţat candidatura în martie, iar alegerile au avut loc în iunie. Am trecut la PNL în 2016, toamna, când PSRO s-a dizolvat. După rezultatul bun din iunie 2016, colegii de la PNL m-au primit cu încredere și trebuie sa recunosc că mi-au oferit multe oportunități pentru a-mi dezvolta calitățile politice: am deținut funcția de vicepreședinte a Organizației Femeilor Liberale Dolj, am participat la un training la Bruxelles și nu numai..
Reporter: Ce s-a întâmplat după alegerile din 2016?
A. D.: Mi-am notat efectiv într-o agendă ce am considerat că am făcut greşit în campania de atunci. Pentru că am făcut multe greşeli şi am hotărât să îmi analizez punctele vulnerabile şi să devin mai puternică. Mai tranşantă, pentru că atunci când intri într-o astfel de competiţie, nu trebuie să priveşti cu blândeţe lucrurile. Nici adversarii tăi nu te privesc cu blândeţe. Odată cu noul primar, nu am putut continua în funcţia de administrator public, din păcate, şi mi-a părut rău pentru că iubeam ceea ce făceam şi o făceam cu pasiune şi dedicare. Iubesc oamenii, eu sunt om de mulţime, de la oameni îmi iau energia.
M-am întors la afacerea mea, a trebuit să muncesc foarte mult atunci să o consolidez, pentru că intrarea în politică vine şi cu şicane în plan personal sau profesional şi nici eu nu am scăpat de ele. Lumea politică e o lume frumoasă, dar şi o lume crudă. Însă am reuşit încă o dată, m-am concentrat foarte mult pe partea de business şi am investit în mine. Am profitat de orice oportunitate, am participat la cursuri de leadership, de comunicare, am căutat să cresc ca om şi să devin mai puternică. Şi trăgând linie, tot ce am învăţat în acea perioadă m-a pregătit pentru prezent şi pentru a face faţă provocărilor şi obstacolelor din politică. M-a întărit.
Au venit alegerile în 2020 care s-au încheiat cu o victorie pentru mine. O victorie pe care, sincer, o aşteptam, căci m-am pregătit pentru ea timp de 4 ani. Şi chiar dacă nici la prima candidatură, nici la a doua, nu am dat lovituri sub centură, deşi eu am încasat. Cred că este de două ori mai greu să fii femeie decât să fii bărbat atunci când candidezi pentru o astfel de funcţie.
Reporter: Cum aţi câştigat încrederea şi susţinerea colegilor?
A. D.: Sincer, cu foarte multă muncă şi cu seriozitate. Niciodată propriul partid nu te va susţine dacă tu însuţi nu arăţi că poţi. În 2020, a fost pentru prima oară când partidul meu, PNL, a câştigat alegerile locale din Malu Mare, cu mine candidat.
Eu a trebuit să dovedesc, în acest an, că pot aduce voturi. Nimeni nu face minuni pentru tine, tu trebuie să faci lucrurile să se întâmple.
Reporter: Dincolo de votul colegilor din politică, încrederea oamenilor este crucială. Cum aţi reuşit să îi câştigaţi pe locuitorii din Malu Mare?
A. D.: Încrederea locuitorilor o câştigi în timp, în ani de activitate. Din 2006 până în 2020, am desfăşurat activitate de comerţ în comună şi cred că toţi locuitorii din Malu Mare au venit, la un moment dat, la acel depozit de care mă ocupam, măcar pentru o cutie de vopsea. Pe mine mă găseau acolo, cu mine vorbeau, oamenii mă cunoşteau şi m-au îndrăgit. La începutul activităţii, depozitul nostru era singurul de pe raza comunei.
În plus, am fost foarte serioasă. Eu mă ocupam de clienţi, luam o casă de la stadiul de proiect, am învăţat să citesc proiecte, să fac un necesar de materiale de construcţii. Eu sunt de fel o persoană foarte veselă, care zâmbeşte foarte mult, iar oamenii au uneori tendinţa de a pune o etichetă când te văd astfel, să te subestimeze. Dar am dovedit că poţi fi serios în ceea ce faci şi zâmbind.
Şi cred că oamenii m-au votat pentru că le-am câştigat încrederea în toţi aceşti ani prin seriozitate şi profesionalism.
Reporter: Cum a fost primită în familie decizia de a intra în politică şi victoria din 2020?
A. D.: Eu consider că familia joacă cel mai important rol pentru o persoană care decide să intre în politică. Nu m-am “cocoţat” niciodată pe laurii victoriei, pretinzând că mi se cuvine totul pentru că stau pe acest scaun. Nu, pentru mine este un job ca oricare altul, pe care trebuie să îl fac cât de bine pot. Muncesc foarte mult, iar familia mea m-a susţinut mereu. Ai nevoie de familie şi de linişte acasă, de echilibru ca să poţi să îţi faci treaba cum trebuie. Acasă este locul unde eu îmi încarc bateriile, unde sunt soţia soţului meu şi copilul părinţilor mei. Sunt Adela, nu sunt doamna primar. Iar susţinerea lor îşi spune cuvântul asupra a tot ce fac eu aici, pentru că viaţa unei femei în fruntea conducerii unei localităţi nu este deloc uşoară.
Reporter: Îi trebuie ceva în plus unei femei, faţă de un bărbat, să reuşească în politică?
A. D.: Cred cu tărie că, pentru a ajunge în politică prin forţele proprii ai nevoie de muncă, de ambiţie, de un psihic foarte bun. Iar în plus, o femeie are nevoie de foarte multă seriozitate şi tărie de caracter, pentru că nu va fi ferită de prejudecăţi şi doar astfel se va face respectată şi auzită. Eu am încredere în femei şi în forţa lor. Suntem puternice, am dovedit-o de atâtea ori şi o vom dovedi de câte ori este nevoie!
