Președintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuș, anunța în luna iunie a acestui an că de la 1 iulie vor fi verificate circa 561.000 de persoane fizice care ar fi avut venituri, în realitate, cu 20 de miliarde de euro (104 miliarde de lei) mai mari decât cele declarate la stat. Întrebat într-o emisiune tv dacă vor fi verificați și bugetari sau politicieni, Heiuș a lăsat să se înțeleagă că nu vor fi verificați bugetari, ci antreprenori cu diferențe între veniturile declarate și cele încasate.
Prevederea există de mulți ani în Codul fiscal. Au fost verificate, în medie, 14 persoane pe an
Fiscul poate verifica persoanele care au o diferență de cel puțin 10% între veniturile declarate la stat și veniturile estimate (respective averea dobândită), dar nu mai puțin de 50.000 de lei, pentru ca persoana respectivă să intre în eșantionul de verificare al ANAF. Prevederea există de ani buni în Codul de procedura fiscală, la art. 138. Astfel că ANAF ar fi trebuit din 2016 să efectueze verificări ale discrepanțelor de venituri și averi.
La Dolj, în interval de circa șapte ani (2016-mai 2022), ANAF a verificat 97 de persoane fizice cu diferențe între venitul incasat și venitul declarant. În medie, înseamnă că au fost verificate de ANAF doar 14 persoane pe an, la nivel local. Potrivit răspunsurilor solicitate de GdS de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj, în tot acest interval permis de legislația fiscală, doar 6 inspectori s-au ocupat de verificarea discrepanțelor de venituri ale persoanelor fizice.
Fiscul doljean a încasat o treime din impozitele suplimentare stabilite
AJFP Dolj a informat, la solicitarea GdS, că din cele 97 de persoane verificate s-au emis decizii de impunere pentru un număr de 55 de persoane. “Au fost stabilite suplimentar venituri în sumă de 62,62 milioane de lei, pentru care s-a stabilit un impozit pe venit în suma de 10,02 milioane de lei și accesorii (penalități, dobânzi – n.r.) în suma de 6,61 milioane lei.
Sumele totale stabilite suplimentar au fost de 16,63 milioane de lei. Sumele încasate din cele stabilite suplimentar au fost de 5,47 milioane de lei. Au fost acordate facilitati fiscale în suma de 3,02 milioane de lei”, se arată în răspunsul AJFP Dolj către GdS. Practic, din totalul de 16,63 milioane de lei de impozite și accesorii suplimentare, Fiscul a încasat doar 33% până la data transmiterii răspunsului către GdS.
20 de milioane de lei, venituri stabilite în plus de ANAF pentru trei persoane
Fiscul a estimat că trei persoane au încasat venituri suplimentare nedeclarate la stat, venituri care totalizează aproape 20 de milioane de lei. În medie, fiecare din cele trei persoane fizice a avut venituri “de top” nedeclarate la stat de 6,66 milioane de lei de persoană. “Veniturile stabilite suplimentar la primele trei persoane fizice (sumele cele mai mari) au fost în cuantum de 19,93 milioane de lei, pentru care s-au stabilit suplimentar sume (impozit pe venit și accesorii) în valoare totală de 5,93 milioane de lei.
Din acestea s-a încasat efectiv suma de 1,39 milioane de lei și s-au acordat facilitati fiscale, conform OG 6/2019 și OUG 69/2020, în suma de 1,41 milioane de lei”, susține AJFP Dolj, ca răspuns la întrebările GdS.
Oamenii de afaceri, în vizorul ANAF
Potrivit reprezentanților locali ai ANAF, sumele descoperite de inspectorii fiscali drept venituri suplimentare care nu fuseseră declarate la stat au fost descoperite la antreprenori care și-au creditat societățile. ”Veniturile stabilite suplimentar cu sursă neidentificată provin din operațiuni de creditare societăți deținute de persoanele fizice verificate”, informează AJFP Dolj.
Cum funcționează sistemul de creditare a propriilor societăți. Dacă o firma are de făcut anumite plăti, inclusiv impozite către stat și nu dispune de lichiditati, atunci asociații sau administratorii creditează acea societate din finanțele personale, urmând ca pe parcurs să își recupereze sumele. Dacă acei deținători de firme figurează cu salariul minim pe economie în acte sau nu au nicio sursă de venit legală, atunci este ușor pentru ANAF să se întrebe de unde au avut antreprenorii respectivi bani să își crediteze propriile societăți.
Nu exista dosare penale
Niciuna dintre persoanele verificate nu s-a ales cu dosar penal, conform răspunsului de la AJFP Dolj. Concret, persoanele fizice au rămas cu banii (cu veniturile încasate și nedeclarate la stat), în timp ce trebuiau să achite la ANAF doar impozitul suplimentar de 16% și accesoriile calculate de instituție.
ANAF nu a precizat dacă a verificat și alte categorii de persoane fizice, în afara persoanelor care dețin afaceri. În trecut, GdS a detaliat în mai multe articole despre interpreți diverși (maneliști sau artiști vocali) care încasau de la nunți sume colosale, însă numai câțiva au declarant la stat acele venituri. Și în rândul profesorilor meditatori au existat câteva zeci de persoane care și-au declarant venituri modice la ANAF din meditații. Deși este cunoscut faptul că profesori meditatori din Craiova au grupe de câte 4-6 elevi la meditații, pentru care încasează sume importante de bani. Nici politicienii sau bugetarii cu averi colosale și cu venituri mai mici decât averea nu par să fi intrat, până acum, în vizorul ANAF.
Ce verifică Fiscul la persoanele fizice cu “potențial risc de neconformare la plată”
ANAF poate verifica veniturile și averea, precum și cheltuielile făcute de persoanele fizice. Șeful ANAF precizase luna trecută că vor fi monitorizate inclusiv paginile de pe rețelele de socializare ale potențialilor debitori. Conform art. 9 al Ordinului președintelui ANAF nr 675/2018, coroborat cu art 138 din Codul de procedura fiscală, organele fiscale au dreptul să verifice veniturile și averea persoanelor fizice.
Textul actului normativ este acesta: “ART. 9 (1) În scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potenţial risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile se vor avea în vedere, în principal, următorii indicatori fiscali şi patrimoniali privind persoanele fizice: a) veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori; b) creşterile sau descreşterile elementelor patrimoniale ale persoanei fizice; c) cheltuielile personale efectuate; d) fluxurile de trezorerie”.
