13.7 C
Craiova
sâmbătă, 19 aprilie, 2025
Știri de ultima orăBani & AfaceriEconomia, între chin și cămin

Economia, între chin și cămin

Istoria capitalismului abundă de evenimente rare, cu potențial redus de a se produce, care schimbă cursul evoluției economiei globale, fie ele crize economice ciclice, războaie sau pandemii, crize de resurse, crize umanitare. Asta nu înseamnă că ele nu sunt posibile (în statele comuniste sau în dictaturi), înseamnă doar că în capitalism guvernele recunosc erorile și propun măsuri corective.

Lebăda neagră

Anul acesta evenimentul rar nu este războiul sau pacea dintre ucraineni și ruși, acestea erau ușor de prevăzut și erau prezente în toate scenariile posibile. Evenimentul rar este schimbarea abordării diplomatice a Statelor Unite ale Americii și schimbarea politicilor comerciale prin impunerea de taxe vamale. Schimbul de bune practici dintre SUA, ca primă economie a lumii, ca principal partener în schimburile comerciale globale, și restul statelor partenere a fost bazat în special pe liber schimb, libertate de circulație și evitarea dublei impuneri. Asta până la resetarea de anul acesta.

Chinurile facerii

Prin noua politică impusă de Administrația Trump, SUA renunță la toate eforturile depuse în întreg secolul XX, schimbând planul Marshall al anilor 50 cu planurile lui E.Musk, P. Thiel, J.D. Vance sau alte minți zbuciumate ce au încăput în biroul oval de la Casa Albă, minți care confundă politica multinaționalelor, ce ajung să domine lumea prin politica diplomatică a SUA, cu politica diplomatică în sine.

La ora actuală deja am depășit momentul în care capitalul părăsește bursele de valori sau de mărfuri și migrează către efectele asimilate numerarului (depozite bancare, titluri de stat, efecte de schimb, etc.). La ora actuală, principala problemă pentru cea mai mare parte a jucătorilor este expunerea prea mare pe dolar iar aici includem fondurile de investiții și jucătorii statali. Cea mai mare probabilitate o are scenariul în care marii jucători internaționali se retrag subtil, mai întâi reducându-și investițiile de pe bursele americane prin retragerea pe titluri de stat urmate de schimbul titlurilor pe piața valutară ForEx. Își minimalizează pierderile iar fondurile speculative merg mai degrabă către pariurile pe minus, produse financiare derivate cu volatilitate ridicată.

Asemeni unui travaliu, economia europeană pare trasă cu forcepsul într-un mediu nou, complet diferit de cel actual. Dacă vreți, este ca un prunc ce părăsește pântecul mamei pentru a vedea singur lumina, pentru a respira singur. În timp, economia europeană va trebui să învețe să-și coordoneze mișcările, să meargă pe propriile sale picioare. În viitorul apropiat, societatea europeană va trebui să învețe să se apere singură, să nu mai fie dependentă economic sau militar de paternitatea SUA.

Europa inovează, dar nu-și coordonează activitatea de inovare

Fie că ne place sau nu, realitatea economică a bătrânului continent ne arată că nu există o coordonare reală între companiile care produc armament sau echipamente militare și cele care produc autovehicule rutiere, între firmele de construcții de geniu militar cu geniul civil, etc. Mai grav este că de multe ori lipsește colaborarea dintre companiile care produc echipamente complementare, preferând să achiziționeze componente produse pe alte continente pentru a nu permite competitorilor să se dezvolte.

După episodul M. Draghi, primul care a pus pe masă subiectul dependenței de SUA, Europa pare să fi înțeles rapid că are o problemă cronică și că trebuie să-și refacă strategia. Dacă vreți, este un episod similar cu cel care a dus la transferul de tehnică militară europeană în Ucraina. Din acel episod, liderii europeni au înțeles că nu sunt diferențe de nerecuperat între echipamentele americane și cele europene dacă britanicii, nordicii și grupurile franco-italo-germane își pun laolaltă know-how-ul. Tot atunci și-au dat seama că industria de armament este funcțională doar la nivel declarativ.

La ora actuală, ceea ce știm sigur este că Europa are capacități industriale suficiente pentru a putea furniza echipamentele militare necesare pentru apărare dacă acceptă să utilizeze toată experiența dobândită deja de firmele din automotive. Volkswagen a dat startul anunțându-și disponibilitatea în acest sens. Atunci ce ne lipsește?

Europei îi lipsesc instituții precum NASA și Pentagon, cu specialiști care să dea o direcție cercetării europene și care să asigure un buget constant cercetătorilor, care să poată pune laolaltă produsele inovării și care să integreze echipamentele produse în Europa. Acestui efort instituțional i s-ar putea alătura în viitorul apropiat țările din afara UE precum Marea Britanie, Elveția sau Ucraina precum și țările din actualul Commonwealth.

Avem un cămin dacă dorim să avem unul

Europa nu este vulnerabilă doar pentru că depinde de umbrela militară a SUA, este vulnerabilă și pentru că nu are pregătit un plan pentru un eventual eșec al SUA. Ce facem dacă taxele vamale impuse de Administrația Trump se vor traduce într-un eșec fiscal, unul care să ducă la creșterea criminalității fiscale prin reducerea conformării voluntare? Ce facem dacă investițiile americane în inteligență artificială, cu sau fără obținerea AGI, vor conduce la revolte populare?

În mod real, singura alternativă convenabilă pentru democrația și capitalismul american o reprezintă democrația europeană.

În ultimii 30 de ani, Uniunea Europeană a demonstrat că are capacitatea administrativă de a impune bune practici și norme europene pe întreg teritoriul administrativ, că poate funcționa fără granițe interioare, cu monedă unică, că își poate finanța eforturile de reziliență internă. E timpul ca Uniunea să evolueze și să transforme bătrânul continent în cel mai râvnit cămin. Pentru că în democrația europeană guvernele recunosc erorile și propun măsuri corective.

Ec. Narcis Ciobotariu, Ec. Eugen Călinoiu

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS