Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat vineri că textul Legii 175/2020 privind vânzarea terenurilor agricole, care a intrat în vigoare la 13 octombrie, trebuie modificat astfel încât legea să devină aplicabilă şi „să nu-i încurce pe cei cărora le este destinată”.
El a precizat că, începând din data la care legea a intrat în vigoare, a primit zeci de sesizări la minister de la foarte mulţi fermieri, proprietari de terenuri şi primării, care derulau deja tranzacţii, iar termenul de 15 zile pentru elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Agriculturii este unul foarte scurt.
„Legea ar fi fost foarte importantă dacă ar fi apărut acum 20 de ani, din păcate a apărut târziu şi modul în care a fost formulată şi termenele respective, am văzut că în ultima perioadă încurca pe foarte multă lume şi va trebui să încercăm să aducem clarificări ca ea să poată fi aplicată şi să îşi facă efectele benefice care probabil s-au dorit atunci când legea a fost gândită.
Pe Legea 175/2020 au fost aprobate modificările şi completările la Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării şi cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Ştiu că atunci când aceste modificări au fost iniţiate s-au dorit două lucruri, pe de o parte să se evite specula şi s-a pus acea perioadă de 8 ani în care dacă cumpărai un teren şi îl vindeai impozitul pe profit era de 80%, ceea ce mi se pare un lucru corect, dar se urmărea să existe şi o anumită preemţiune în primul rând a rudelor, apoi a vecinilor, apoi a arendaşilor, institutelor de cercetare şi a universităţilor, statul român avea dreptul să intervină şi abia apoi terţii. Legea în intenţia ei era una bună şi dacă era scrisă acum 20 de ani putea avea şi un efect”, a explicat Oros.
El susţine că modul în care a fost redactat actul normativ încurcă pe toţi cei care sunt cu tranzacţii în curs, deoarece prevede ca şi cererile înregistrate înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative să fie soluţionate conform noilor proceduri, nu doar cererile depuse după apariţia legii.
„Din data de 13 octombrie, când legea a intrat în vigoare, am avut zeci de sesizări şi în scris şi telefonice de la foarte mulţi fermieri şi proprietari de terenuri care erau în tranzacţie, dar şi de la primării, pentru că în această lege sunt implicate mai multe instituţii”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, MADR lucrează în prezent la normele metodologice de aplicare, însă termenul de 15 zile este unul foarte scurt pentru finalizarea lor astfel încât legea să fie şi aplicabilă.
„Sigur noi lucrăm la normele metodologice pentru că şi MADR are un rol important, dar trebuie să facem aceste măsuri aplicabile, împreună cu mai multe ministere, dar termenul de 15 zile este foarte foarte scurt ca să finalizăm aceste norme de aplicare. Pe de altă parte, foarte mulţi care au demarat aceste tranzacţii înainte de apariţia legii sunt acum încurcaţi pentru că trebuie să reia procedurile de la început.
De aceea va trebui, în perioada următoare, să propunem adoptarea unui act normativ care să modifice articolul 2, astfel încât cererile înregistrate înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative să fie soluţionate conform procedurilor de la data depunerii cererilor. Asta doresc în general toţi petenţii care s-au adresat ministerului, dar şi altor ministere. Aici va trebui ca împreună cu Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor să ne aplecăm puţin pe textul de lege astfel în legea să fie aplicabilă şi să nu încurce pe cei cărora le este destinată”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Într-un material de opinie realizat de Deloitte România, dat publicităţii la mijlocul lunii septembrie, consultanţii companiei susţineau că noua lege pentru vânzarea terenurilor agricole face cumpărarea dificilă pentru o parte dintre investitori şi extrem de dificilă pentru cei din domenii non-agricole care intenţionează să demareze sau să extindă anumite investiţii.
Printre cei mai afectaţi se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăţi în a achiziţiona sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice. În materialul transmis AGERPRES, se menţionează că temerea generală este că aplicarea legii va determina o reţinere a investitorilor cu privire la capacităţile noi de producere de energie regenerabilă în exerciţiul investiţional 2020-2030.
Conform sursei citate, ca o consecinţă directă, este posibil ca România să nu îşi poată respecta ţintele asumate faţă de instituţiile europene în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile.
Mai sunt desigur şi alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să îşi construiască un depozit în afara oraşului.
Astfel, titularii dreptului la preempţiune şi investitorii din domeniile menţionate sunt afectaţi nu numai de restricţiile impuse cu privire la cumpărător – acestea ducând, în cel mai bun caz, la o întârziere a achiziţiei terenurilor în cauză -, ci şi de impozitul introdus la nivelul vânzătorilor, care va duce, inevitabil, la creşterea preţului terenului achiziţionat.
Potrivit Deloitte asistăm, din nou, la un act de legiferare care, deşi este bazat pe bune intenţii, cum ar fi stimularea producţiei agricole autohtone, produce şi victime colaterale.
