Debutul anului 2020 este marcat de scăderea birocraţiei pentru firme, pe mai multe paliere.
Vă prezentăm, în cele ce urmează, care sunt cele mai importante modificări fiscale care vor intra în vigoare în 2020.
Cea mai importantă modificare fiscală este majorarea salariului minim pe economie. Prevederea a fost introdusă prin HG 935/2019 şi se aplică de la începutul anului. Salariul minim brut, fără sporuri, creşte la 2.230 de lei pe lună, de la 2.080 de lei brut, cât era până la finele lui 2019. Potrivit HG 935/2019, salariul minim se aplică „pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră”.
Înseamnă că o persoană plătită cu salariul minim pe economie va încasa 1.346 de lei pe lună. Până acum, o persoană plătită cu salariul minim încasa 1.263 de lei pe lună. Deci, salariul net al angajatului plătit cu salariul minim creşte efectiv cu 83 de lei. Restul sunt taxe şi impozite pe care angajatorul le achită în plus către stat.
Pentru persoanele încadrate pe posturi care necesită studii superioare, salariul minim brut, fără sporuri, rămâne la nivelul de 2.350 de lei pe lună.
Salariul minim în construcţii rămâne de 3.000 de lei
Pentru angajaţii din construcţii, salariul minim brut rămâne, şi în 2020, la nivelul de 3.000 de lei pe lună. De menţionat şi faptul că lucrătorii din construcţii beneficiază de diminuarea contribuţiilor de plată către stat încă din 2019, pe o perioadă de 10 ani. Ca urmare a acestor facilităţi, la un salariu brut de 3.000 de lei în construcţii, rezultă un salariu net de 2.600 de lei.
Aproximativ o treime dintre salariaţii din Dolj sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Potrivit datelor de la Inspecţia Muncii, transmise redacţiei la solicitarea GdS, în Dolj existau în luna octombrie 2019 exact 39.625 de persoane plătite cu salariul minim brut de 2.080 de lei. Acestora li se alătură încă 7.648 de persoane care lucrează în construcţii, unde salariul minim brut este de 3.000 de lei.
Firmele sunt obligate să înregistreze majorarea salariului minim în REVISAL până la sfârşitul lunii ianuarie 2020.
Dispare suprataxarea contractelor part-time
În decembrie 2019 a fost adoptată o măsură fiscală care face dreptate pe piaţa contractelor de muncă part-time. Din 2020 se elimină obligativitatea calculării contribuţiilor la nivelul salariului minim pe econmie la contractele de muncă înregistrate cu timp parţial de lucru.
Prevederea aberantă de a impozita contractele part-time la nivelul salariului minim pe economie a fost introdusă de vechiul guvern, în 2017, în pachetul cu aşa-zisa „Revoluţie Fiscală”. Măsura a produs dezechilibre pe piaţa muncii. Multe contracte de muncă part-time au fost anulate. Se ajunsese în situaţia haotică pe piaţa muncii, ca o persoană care avea contract de muncă pe 2-4 ore şi căreia i se cuvenea o sumă modică de bani pentru munca prestată să achite la stat contribuţii sociale mai mari decât venitul net încasat efectiv. Ulterior, executivul a decis ca povara fiscală să fie a angajatorului. Diferenţa de la nivelul contribuţiilor aferente venitului realizat şi până la nivelul salariului minim să fie achitat de către angajator. Deci, a fost încă o presiune fiscală pe angajator.
Din 2020 se vor calcula contribuţiile la nivelul real al venitului salarial, în cazul contractelor part-time. Eliminarea supraimpozitării contractelor part-time este considerată o normalitate de către mediul de afaceri.
Lege care elimină necesitatea acordului vecinilor pentru înfiinţarea unei firme
Un proiect de lege care a fost adoptat recent de Camera Deputaţilor elimină birocraţia pentru cei care doresc să îşi înfiinţeze firme. Noua lege modifică legea societăţilor comerciale. Actul normativ ar prevede, printre altele, eliminarea unor documente absolut inutile pentru cei care doresc să îşi înfiinţeze o societate pentru care declară sediul social în apartament, la domiciliul asociaţilor.
Este vorba despre obţinerea acordului vecinilor pentru declararea sediului social la domiciliul unuia dintre asociaţii firmei. Noua lege elimină acordul, pentru firmele care nu desfăşoară activitate comercială la sediul social declarat. Până la apariţia acestei legi era nevoie de acordul vecinilor de bloc, de pe orizontală şi de pe verticală. Noua prevedere legală este valabilă şi pentru persoanele cu profesii liberale care nu desfăşoară activitate la domiciliu.
Alte avantaje pentru firme
De asemenea, a fost eliminată prevederea limitativă de a avea o singură firmă pe cameră. Exista această limită în cazul în care mai multe firme aveau sediul social declarat la aceeaşi adresă. Potrivit proiectului de act normativ adoptat de Camera Deputaţilor s-a eliminat restricţia de a avea o singură firmă în care poţi să fii acţionar unic.
Până spre finalul lunii decembrie, noua lege nu fusese încă promulgată de preşedinte. După ce este promulgată o lege se publică în Monitorul Oficial. Vom detalia după ce vedem prevederile clare ale legii, după publicarea ei în Monitorul Oficial.
CAS pentru PFA creşte în 2020, ca sumă minimă de plată
Persoanele Fizice Autorizate (PFA) vor plăti mai mult la contribuţia la asigurări sociale (CAS) numită şi contribuţia pentru Pensii. Potrivit art. 151 din Codul fiscal, venitul ales de PFA ca baza de calcul a CAS nu poate fi mai mic decat nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară. Salariul minim la care se calculează CAS pentru PFA trebuie să fie cel în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice. Este vorba despre declaraţia privind veniturile estimate.
În 2019, CAS al PFA nu putea să se calculeze la un venit mai mic de 24.960 de lei (12 salarii minime x 2.080). În 2020, PFA vor calcula CAS la nivelul a 26.760 de lei (12 salarii x 2.230 lei). Cota de CAS a rămas aceeaşi, dar se aplică unei sume mai mari care reprezintă baza de calcul. Deci, o persoană organizată ca PFA va datora la stat CAS în 2020 minimum 6.690 de lei (26.760×25%). Faţă de 6.240 de lei datoraţi în 2019. Creşterea este de 450 de lei. Cu atât vor plăti la stat mai mult PFA-urile în 2020.
A fost eliminată prevederea legată de split TVA
Guvernul a abrogat prin ordonanţă de urgenţă prevederile introduse în 2017 privind plata defalcată a TVA. Sistemul split TVA fusese opţional până la finele lui 2017. Însă firmele nu s-au înghesuit să opteze pentru plata defalcată a TVA. Din 2018, a devenit obligatoriu pentru societăţile aflate în insolvenţă şi pentru firmele cu datorii mari. Restul firmelor nu au dorit să adopte sistemul split TVA.
Ce presupunea split TVA? Atunci cand o firmă făcea o plata catre o altă societate platitoare de TVA, dacă opţiunea era pentru split TVA, atunci plata trebuia făcută într-un cont distinct de TVA. Firmele trebuiau să îşi deschidă un cont special de TVA. Banii din acel cont puteau fi folosiţi doar pentru palta TVA către stat. Majoritatea firmelor nu au adoptat sistemul split TVA, din cauză că nu se justifica în economie. În primul rând că li s-ar fi dublat numărul de tranzacţii bancare, cu costurile aferente. Adică o factură se achita în două conturi. În contul beneficiarului şi în contul de TVA. Firmele cu rulaje mari ar fi blocat sume importante în contul de TVA, activitatea lor având de suferit.
