Inflația a atins deja două cifre, iar BNR ne lasă să înțelegem că ar mai fi loc de creștere, până spre finalul anului. Conform prognozei BNR, abia în partea a doua a anului 2023 rata inflației ar urma să scadă sub valoarea de două cifre.
Ce fac în această perioadă persoanele fizice? Cum ne protejăm finanțele personale de inflație? Cum ne protejăm bugetul familiei de majorările de prețuri la bunuri și servicii?
La o primă vedere, suntem tentați să ne majorăm venitul. Salariații pot solicita majorări salariale, dacă angajatorii își permit să le plătească. Persoanele plătite la comision au șanse mai mari să își majoreze venitul, renegociind tarifele, acolo unde se poate. Am fi tentați să redimensionăm cheltuielile, acolo unde este posibil. Achiziționarea unor produse sau servicii poate fi una de impuls, chiar dacă nu avem strictă nevoie de acele lucruri. Specialiștii spun că nu trebuie să cumpărăm la primul impuls, ci să așteptăm minimum 48 de ore pentru a analiza dacă acel produs/serviciu ne este cu adevărat necesar.
Deși la nivel macroeconomic, creșterile de venituri ale populației alimentează puseul inflaționist, pentru că acei bani se duc în consum, unele categorii de salariati au nevoie de venituri în plus pentru a rezista. O majorare a masei monetare în circulație “întreține” creșterea inflației. Practic, este un cerc vicios, din care statul are de câștigat, prin încasări mai mari din TVA, accize, impozite, iar populația pierde din cauza devalorizării banilor.
Ce se întâmplă cu creditele cu dobândă variabilă
Cine are credite cu dobândă variabilă contractate înainte de mai 2019 se așteaptă la majorarea ratei lunare din trei în trei luni, dacă au în formula de calcul a dobânzii ROBOR la 3M. Totuși, sunt afectați de majorări cei care au contractat creditele în ultimii 5-7 ani, când componenta de dobândă din calculul ratei lunare de plată către bancă este mai mare. Cu cât creditul este mai vechi, cu atât influența ROBOR în rata totală este mai mică și rata va crește mai puțin. Cei care au credite cu dobândă variabilă contractate după mai 2019 se raportează la IRCC și vor observa creșterea de dobândă din șase în șase luni. Aceștia, la fel ca primii, pot solicita băncii trecerea la dobânda fixă, însă aceasta poate fi mai mare, iar la recalculare este posibil să vi se mărească perioada creditului, ceea ce se “traduce” printr-o creștere a dobânzii totale datorate băncii, ca urmare a faptului că s-a majorat perioada creditului.
Banii nu mai sunt ieftini! Cine vrea să se împrumute acum poate alege un credit cu dobânda fixă, pe 5-7 ani, după care devine variabilă. Sau cu dobândă fixă pe toată durata creditului, dacă mai există o astfel de ofertă în paleta de servicii a băncilor. Însă, atenție! Dobânda fixă din oferta unor bănci de top este chiar și cu două procente mai mare decât dobânda variabilă formată din marja băncii + IRCC. Deci dacă alegeți un credit cu dobânda fixă acum, plătiți mai mult decât la cel cu dobândă variabilă, momentan. Dar nu se știe peste 3, 6, 9 luni cât va urca dobânda variabilă. Banca nu va pierde niciodată, în relația cu clienții, de aceea trebuie să analizați foarte bine situația, în cazul în care sunteți obligat să contractați un împrumut.
Cei care vor să nu se expună la dobânzi variabile pot alege creditele cu dobândă fixă de la casele de ajutor reciproc. Ratele sunt fixe, egale pe toată durata creditului și nu se percep comisioane, la unele C.A.R.-uri.
Cum ne protejăm capitalul de inflație
Nu-i așa că ați fi trecut mai confortabil prin perioada inflaționistă dacă aveați economii făcute din timp?
O soluție pe care ar fi trebuit să o adoptăm de la vârste cât mai mici ar fi fost aceea a economisirii unei părți din venit. Acel fond de siguranță de 3, 6, 9 sau chiar 12 salarii nete care să ne protejeze în cele mai „negre” scenarii legate de piața muncii sau de alte situații.
Nici acum nu este prea târziu, pentru cei care au posibilitatea să pună bani deoparte. Regula de aur a economisirii este cunoscută sub denumirea 20-50-30.
Ce presupune regula. 20% din bugetul personal va merge către economii, de preferat imediat ce ați încasat venitul. Este ca și cum am uita de acei bani economisiți, ca și cum am considera că nu i-am avut. Dacă facem acest lucru lunar, în scurt timp economisirea va deveni un obicei, care ne protejează de multe aspecte pe viitor (puteți să începeți cel puțin cu 10% din venit, pentru a experimenta obiceiul de economisire).
50% din venit să fie dedicat pentru nevoi: hrană, casă/întreținere, combustibul, rate la credite, asigurări, pensii facultative.
30% din venit merge către dorințe: vacanțe, restaurante, gadgeturi, haine, mici cheltuieli neprevăzute.
Cine reușește sau a reușit în trecut să își structureze bugetul familiei pe această formulă 20-50-30 are șanse să treacă de inflație cu brio.
Cum pot economisi eficient cei cu aversiune față de risc
Persoanele care au aversiune față de risc au mai multe modalități la îndemână pentru a-și proteja, cât de cât, capitalul de inflație. În acest moment, nu mai există pe piață un instrument de economisire care să asigure un câștig peste rata inflației, deci un castig real pozitiv. Dar ne putem proteja capitalurile de devalorizare economisind diversificat, în mai multe instrumente cu risc scăzut, care aduc un randament pasiv. Economiile pot fi păstrate în depozite bancare la termen, unde media de dobândă este de aproximativ 6,8% pe an, cu vârfuri mai mari la băncile mici. Câștigul din dobândă este impozabil (10%) și trebuie să luați în calcul și comisioanele băncilor, precum și faptul că retragerea banilor înainte de termen poate duce la pierderea dobânzii.
O altă variantă de economisire ar fi titlurile de stat, unde dobânzile sunt între 7,5%-7,8% pe an, chiar 8% pe an, neimpozabile. Dar, atenție! La titlurile Tezaur, dacă doriți să retrageți banii înainte de termen veți pierde randamentul. În plus, retragerile prin trezorerie sunt anevoioase și de durată. Și la titlurile Fidelis pe termen de 3 ani care se tranzacționează pe Bursă ati putea avea surprize dacă le vindeți înainte de termen. Există posibilitatea să le tranzacționați sub valoarea nominală, pentru că este vorba de o perioadă mai mare de timp și unele persoane pot avea nevoie de bani înainte de termen.
Tot în categoria economiilor cu risc scăzut se numără și plasarea banilor sub forma fondului social la casele de ajutor reciproc (C.A.R.) deschise, moderne, unde randamentul anual a urcat până la 8,6%-9%, neimpozabil. Față de titlurile de stat, plasamentele la CAR-uri sunt mai lichide, dobânda este mai mare, iar persoanele care au făcut economii nu pierd dobânda, în cazul în care își retag banii din fondul social. Deponenții care își retrag economiile de la C.A.R. primesc dobânda calculată până în ziua retragerii banilor.
O persoană care are economii semnificative poate economisi în fiecare din cele trei forme existente pe piață, cu risc scăzut, instrumente menționate mai sus, pentru a-și echilibra câștigul și pentru a diversifica portofoliul de economii. Totuși, randamentele nominale sunt de 8,6-9% pe an în astfel de instrumente de economisire, care va asigură o oarecare protectie a capitalului. Este mai bine decât să țineți banii “la saltea”. Nu acoperă rata inflației, însă sunt cele mai sigure forme prin care aveți garantate câștiguri mai mari pentru banii depuși, în termeni nominali.
Cine își asumă riscuri, își asumă și posibile pierderi
Observăm cum inflația a crescut rapid, banii s-au devalorizat, bursele internaționale și Bursa din România au scăzut semnificativ, piața criptomonedelor de top s-a prăbușit în termen scurt, arătând încă odată volatilitatea extremă a unor astfel de plasamente în monede virtuale.
În cazul persoanelor care agreează riscul există forme de economisire. Când agreezi un risc, te aștepți că poți și să pierzi. Este vorba de plasamentele în fonduri de investiții gestionate de bănci. Vi se propune un randamnet mediu anual, dar acesta nu este garantat. Banii sunt investiți de bancă pe piața de capital, în titluri de stat și/sau obligațiuni, iar cum aceste forme de investiții au trend descendent în această perioadă, esre posibil să nu aveți randamentele scontate. În plus, aceste plasamente în fonduri de investiții sunt purtătoare de comisioane destul de mari, între 1,5-2,5% din valoarea sumei depuse, indiferent dacă randamentul este pozitiv sau negativ, în termeni nominali. De exemplu, dacă veți fi pe pierdere de 2,5%, iar comisionul băncii este tot de 2,5% practic, pierderea dumneavoastră este de 5%. Pentru a evita astfel de situații este bine să vă informați bine de la început. Băncile sunt obligate la transparență, prin lege, și trebuie să va comunice toate costurile reale de la început.
Pe componenta investițională, persoanele cu toleranță față de risc pot investi banii în acțiuni tranzacționate pe Bursă. Deși cotațiile sunt în scădere, unii analiști susțin că investitorii pe termen lung pot achiziționa acțiuni când prețurile sunt mici, pentru a beneficia pe viitor de câștiguri, când cotațiile vor urca și când vor câștiga și din dividendul acordat de firma emitentă a acțiunilor. Totusi, in astfel de instrumente investiționale nu garantează nimeni un câstig anume, ci piața reglează prețul de tranzacționare.
Nota redactorului: Oportunitățile prezentate mai sus nu reprezintă sfaturi investiționale ci reprezintă o descriere a posibilităților de creditare, de economisire și de investiții existente pe piață. Fiecare persoană decide unde își plasează capitalurile în funcție de propriile analize și de riscurile asumate.
Articol sustinut de CAR ECONOMIA.
