Prognoza economică a verii anului 2023, lansată de Comisia Europeană la data de 11 septembrie, cu o întârziere faţă de estimarea iniţială, reflectă o atitudine reţinută vizavi de traiectoria Uniunii în următoarea perioadă. Conform documentului, creşterea economică a Uniunii Europene este revizuită la un procent de 0,8% în 2023, faţă de 1% în estimările prognozei din primăvara acestui an. O estimare mai puţin optimistă este şi a procentului pentru anul 2024 – de la 1,7%, cât fusese anunţat în urmă cu câteva luni, la 1,4.
Şi puterea monedei europene îşi pierde din avânt. De la o creştere de 1,1% ajunge la 0,8% pentru anul 2023.
În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta continuă să scadă şi, în zona euro, previziunile vorbesc despre 5,6% pentru acest an, faţă de 5,8% cât se estimase iniţial. În 2024, nivelul inflaţiei ar urma să ajungă la 2,9%.
În revenire, după undele de şoc
Cifrele nu fac decât să valideze perioada nefastă prin care a trecut economia europeană în ultimii ani, lovită de undele de şoc ale pandemiei şi, înainte să apuce să se dezmeticească, lovită din nou de o nouă catastrofă: războiul din Ucraina.
În ciuda scăderii preţurilor la energie şi o piaţă a muncii solide, care a înregistrat un record în privinţa ratelor mici ale şomajului, puterea de cumpărare a rămas în acest an scăzută. Creşterile de preţuri la majoritatea bunurilor şi serviciilor au afectat consumatorii mai puternic decât se prevăzuse în primăvara anului.
Conform analizelor Comisiei, economia parcurge domol drumul către redobândirea forţelor, încă în convalescenţă după şocurile pe care le-a primit în aceşti ani. Nici la nivel global lucrurile nu stau mult mai bine, astfel că economia europeană nu poate conta prea mult pe sprijinul venit dintr-o cerere externă.
Un proces de durată
Iar înaintarea bolovănoasă spre consolidarea economică pare să persiste şi în 2024. Europa încă luptă să îşi recâştige suflul. Deşi inflaţia continuă să scadă şi piaţa muncii se menţine puternică, iar veniturile încep uşor, uşor să crească, procesul de recuperare după perioada critică pare să fie de durată. Mai ales în contextul în care conflictul dintre Rusia şi Ucraina se prelungeşte pe perioadă nedeterminată.
Scopul: Să rămânem în picioare
Comisia Europeană ia în considerare şi alte riscuri, din ce în ce mai pregnante în ultimul deceniu, legate de condiţiile climatice, care aduc şi ele noi elemente destabilizatoare în contextul economic european. Condiţiile meteo extreme, incendiile de vegetaţie şi inundaţiile care au lovit ţări de pe continent nu pot fi ignorate.
Ne confruntăm cu o perioadă de insecuritate pe numeroase planuri, cu variabile puternice care îngreunează prognozele de orice fel, iar Europa nu are încotro decât să se adapteze. Preferabil ar fi să o facă rapid, pentru că de mecanismele eficiente de reacţie depinde traiectoria sa. Putem să rămânem în picioare pe nisipuri mişcătoare? Asistăm la un exerciţiu de echilibristică în care în joc este soarta noastră. Şi nu doar din perspectiva economiei, ci şi pe plan sociopolitic.
