Recentele acte normative publicate în Monitorul Oficial în datele de 21 și 28 iunie, și aici mă refer la OUG nr. 69/2024, OUG nr. 70/2024, modificate prin OUG nr. 87/2024 au întins la maxim nervii profesioniștilor contabili și ai contribuabililor, mai ales ai celor din zona IMM.
Digitalizarea complică munca profesioniștilor contabili
Ce putem spune cu siguranță este că va crește volumul de muncă și stresul tuturor celor implicați în activitatea de completare și transmitere a declarațiilor fiscale, că vor crește costurile contribuabililor cu contabilitatea și pentru implementarea sistemelor informatice necesare, însă nu putem încă spune dacă aceste noi sisteme sunt cu adevărat eficiente, în așa fel încât să compenseze eforturile și resursele implicate, inclusiv din partea organelor fiscale.
Dar cum a fost gândit decontul precompletat RO-e TVA? Un instrument pe baza datelor și informațiilor existente în sistemele informatice implementate la nivelul ANAF utilizat pentru diminuarea decalajului fiscal al TVA, creșterea conformării persoanelor impozabile pentru declararea și plata TVA, precum și pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale.
Decontul precompletat RO e-TVA conţine date şi informaţii privind operaţiunile economice declarate de către persoanele impozabile şi transmise în sistemele informatice ale MF şi ANAF, respectiv: Sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura; Sistemul naţional RO e-Transport; Sistemul naţional RO e-Sigiliu, Sistemul informatic naţional RO e-SAF-T; Sistemul informatic naţional RO e-Case de marcat electronice; sistemul informatic integrat vamal; alte sisteme informatice proprii ale Ministerului Finanţelor.
Decontul precompletat RO e-TVA se implementează cu data de 1 august 2024 pentru operaţiunile efectuate începând cu data de 1 iulie 2024 de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, și se transmite, pentru fiecare perioadă fiscală de raportare, persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, prin mijloace electronice, până la data de 5 inclusiv a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de taxă pe valoarea adăugată. Deși la prima vedere pare că ANAF va face o parte din munca contribuabililor, totuși realitatea nu este deloc așa.
După primirea decontului precompletat RO e-TVA, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA verifică datele şi informaţiile precompletate în concordanţă cu operaţiunile impozabile realizate şi starea de fapt fiscală. Ulterior, până la 25 a lunii următoare, transmit la ANAF propriul decont de TVA.
ANAF identifică diferenţele dintre datele şi informaţiile din decontul precompletat RO e-TVA şi cele din decontul de taxă pe valoarea adăugată și, dacă diferenţele sunt semnificative (valori care depăşesc pragul de semnificaţie ce îndeplineşte condiţiile cumulative de minimum 20% în cotă procentuală şi o valoare absolută de minimum 5.000 lei), ANAF notifică persoana impozabilă prin mijloace electronice până la data de 5 inclusiv a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de taxă pe valoarea adăugată, prin intermediul formularului electronic „Notificarea de conformare RO e-TVA”, formular ce urmează a se aproba prin ordin al Președintelui ANAF.
Începând cu 1 ianuarie 2025, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are obligaţia să răspundă, în termen de 20 de zile de la data primirii, la “Notificarea de conformare RO e-TVA”, prin mijloacele electronice, rezultatul verificărilor realizate asupra diferenţelor comunicate prin aceasta. În cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, aplicarea prevederilor se va face începând cu 1 august 2025.
“Notificarea de conformare RO e-TVA” nu se ia în considerare la stabilirea indicatorilor de risc fiscal, până la data de 1 ianuarie 2025.
La nivel teoretic, lucrurile ar trebui să fie simple, dar, de fapt, nu se ține cont de realitate, anume că toate aceste sisteme de declarare gândite de legiuitorul fiscal pentru a acumula cât mai multe informații (fără a conta dacă le poate prelucra și exploata), furnizează date care ar trebui prelucrate pentru a completa decontul, informația brută conducând la un decont precompletat din start cu valori denaturate. Există situații în care datele privind TVA colectată sunt dublate și aici mă refer la informațiile furnizate de casele de marcat în ipoteza în care este emisă și factură; sau cazul unui contribuabil cu TVA la încasare, unde TVA înscrisă în facturi nu este și TVA colectată, care se înscrie în decont, iar ANAF nu are și baza de date cu încasările, care de fapt generează TVA colectată.
Mediul de afaceri cere reducerea declarațiilor fiscale
În condițiile în care, începând cu 1 ianuarie 2025, obligația de a depune declarația SAF-T (D 406) se generalizează, o dată cu intrarea sub incidența acestei reglementări a ultimei categorii de contribuabili, contribuabilii mici, care presupune transmiterea către ANAF a unui volum semnificativ de date fiscale și contabile, practic toată contabilitatea firmei este transmisă organului fiscal, măsura așteptată de mediul de afaceri este eliminarea celorlalte declarații fiscale. Dar nu se întrevede nimic în această direcție, ci dimpotrivă, apetitul ANAF de a aduna cât mai multe date crește, fără a părea că ar atinge vreodată sațietatea, în ciuda faptului că toate aceste informații sunt transmise cu un volum uriaș de muncă și costuri semnificative suportate de contribuabili. Mai mult, din ultimele declarații ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, sunt deja în pregătire și RO e-Proprietatea și Declarația unică inteligentă pentru PFA, precum și modulele antifraudă de organizare a inspecției fiscale și antifraudă.
Totodată, se extinde obligația de transmitere în sistemul RO e Factura a facturilor emise de persoanele impozabile înregistrate sau neînregistrate în scopuri de TVA în relația B2C (facturile emise către persoane fizice), iar pe bonurile fiscale se tipăresc sub formă de cod QR, data şi ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al bonului fiscal, precum şi seria fiscală a AMEF. În cazul în care din punct de vedere tehnic nu este posibilă tipărirea acestor informații sub formă de cod QR, contribuabilul are la dispoziție 2 ani pentru a-și achiziționa altă casă de marcat, evident pe costurile proprii.
Ce e de făcut? Dorim să furnizăm ANAF toate informațiile de care are nevoie pentru a combate frauda și evaziunea fiscală, dar în crearea sistemului de declarații fiscale este necesar să se pornească de la premisa de a ușura conformarea contribuabilor, să fie cât mai puține declarații, un set de informații să fie cuprinse doar într-o singură declarație, să se asigure un echilibru între ceea ce pot suporta contribuabilii și, în special, firmele mici și implicarea în proces a organelor fiscale. Desigur, suntem cu toții de acord că dacă vrem să reducem deficitul de TVA și să modernizăm ANAF, viitorul nu mai este cel al statului la coadă la fisc pentru a depune declarații și nici al inspecțiilor fiscale făcute la sediul contribuabililor.
Din păcate asistăm la o digitalizare ANAF de pe o poziție de forță, nemiloasă, fără consultări, cu toată munca și costurile transferate la contribuabil, care a generat rezultatul previzibil: rezistența la schimbare. La această dată, consider că decidenții politici trebuie să facă un pas înapoi și să gândească strategii de depășire a acestei situații, prin punerea la dispoziția publicului a informațiilor și argumentelor în favoarea modificărilor propuse, preluarea ideilor și propunerilor venite din mediul de afaceri și de la profesioniști, asigurând o comunicare constructivă, pentru că, în final, modificările care armonizează interesele tuturor să fie efectiv implementate.
Se încurajează evaziunea fiscală?
Iar, în acest context al luptei declarate cu evaziunea fiscală, este de neînțeles de ce guvernul, deși a introdus pedepse noi pentru cei care nu utilizează sistemele informatice naționale, prin Legea 126/2024 dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de 1 milion de euro, scăpându-i pe evazioniști de închisoare dacă achită suma sustrasă.
Chiar dacă în expunerea de motive a legii se invocă trecerea spre „teoriile moderne ale Dreptului”, având în vedere impactul uriaș al evaziunii fiscale de 40% din PIB, avea, oare, nevoie România de o astfel de prevedere legală? Cui servește ea?
Cert este, însă, că nota de plată a anului electoral 2024 în care se prefigurează un derapaj bugetar aproape dublu față de cel estimat, o vom plăti începând cu anul 2025: conform legilor deja adoptate, impozitele pe proprietăți rezidențiale vor crește de cel puțin două ori (se vor majora actualele cote de impunere și impozitele nu se vor mai calcula în funcție de suprafață, ci de valoarea de piață), impozitele auto vor crește și ele semnificativ (nu se vor mai calcula în funcție de capacitatea cilindrică, ci de vechimea și gradul de poluare); conform declarațiilor decidenților politici, este foarte probabil să avem o cotă unică de impunere pe veniturile persoanelor fizice de 16% față de 10% cât este acum, care va veni la pachet cu dublarea impozitării dividendelor (aceasta în situația în care guvernul nu va fi pregătit pentru introducerea impozitului progresiv și global.
