Conducerea executivă a Consiliului Judeţean Dolj a făcut publică, în această săptămână, structura bugetului pe anul 2015. Din bugetul total, 65% reprezintă fondurile alocate pentru dezvoltare, în vreme ce 35% din sumă va fi folosită pentru funcţionare.
Faţă de anii trecuţi, Legea bugetului implică o abordare diferită. „S-a dorit o înlocuire a formulei clasice, astfel că fondurile nu vor mai fi alocate în funcţie de criterii precum suprafaţa, populaţia şi gradul de absorbţie al taxelor de la cetăţeni. Se doreşte ca noua formulă şi noile criterii să reziste în următorii zece ani. Comunele, de exemplu, vor primi, indiferent de mărime, câte 1,5 milioane de lei, iar cele mai mari vor mai primi ulterior unele sume din redistribuiri, dacă vor mai exista fonduri. Banii vor fi distribuiţi de către Direcţia Finanţelor Publice Dolj“, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Anul cel mai bogat în investiţii
Pentru Consiliul Judeţean Dolj, acest an va fi cel mai încărcat în ceea ce priveşte investiţiile. „Trăim cea mai frumoasă poveste şi, cu siguranţă, la finele acestui an, foarte multe dintre obiectivele pe care consiliul le deţine în portofoliu vor fi gata, iar cetăţenii se vor putea bucura de ele“. Această situaţie se datorează numărului mare de fonduri obţinute pentru proiectele cu finanţare europeană, care totalizează nu mai puţin de 79,8% din totalul bugetului CJ Dolj pentru 2015. „Iată ce înseamnă această lecţie europeană pe care am învăţat-o“, a subliniat Prioteasa, „procentul de 20,2 ar fi fost toată suma de investit în acest an dacă nu ar fi existat fondurile europene. Poate că în Consiliul Judeţean Dolj nu a fost niciodată o muncă mai intensă decât cea din prezent, însă nu putem face rabat, dacă nu depunem proiectele acum, poate în viitor vom regreta“.
Proiectele cu finanţare europeană presupun, însă, un efort considerabil din partea consiliului, care trebuie să asigure sumele necesare pentru cofinanţare. „Sunt cel puţin șapte-opt proiecte mari la care CJ Dolj trebuie să vină cu cofinanţare, iar unele proiecte prevăd o finanţare de 50% faţă de 2%, cum eram obişnuiţi“, a spus preşedintele CJ. „Ca să fim siguri că putem duce aceste proiecte la bun sfârşit, trebuie să apelăm şi la creditare. Până în prezent, avem un grad curent de îndatorare de 7,53%, unul dintre cele mai mici, iar cu ce vom împrumuta pentru aceste proiecte vom ajunge la 13-14%“. Vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan, a explicat necesitatea creditului: „Suma de bani din surse proprii ar fi trebuit folosită numai pentru cofinanţări, ceea ce ar fi însemnat să stopăm orice alte investiţii în afară de cele pe proiecte europene“.
Printre cele mai mari proiecte pe fonduri europene se află Sistemul de management integrat al deşeurilor, care se apropie de faza finală, în valoare de peste 236 de milioane de lei, dintre care 14 milioane o reprezintă contribuţia consiliului.
Continuă investiţiile în Aeroportul Craiova
Investiţii majore se vor face şi la Aeroportul Craiova, în cadrul unui proiect ce presupune reabilitarea pistei, reabilitarea şi lărgirea căii de rulare, reabilitarea şi extinderea platformei de îmbarcare-debarcare şi modernizarea instalaţiei de balizaj, în valoare totală de aproape 108 milioane de lei. „Infrastructura este una dintre cele două mari direcţii către care ne concentrăm. Trebuie să fim conştienţi că este nevoie de investiţii pentru a nu întrerupe dezvoltarea aeroportului. Vom avea opt locuri de parcare pentru avioane, va fi nevoie de autobuze pentru pasageri, de maşini de pompieri, scări, benzi pentru bagaje şi altele“, a declarat preşedintele CJ Dolj.
Şi vicepreşedintele Cristinel Iovan a scos în evidenţă necesitatea investiţiilor la aeroport: „Este una dintre cele mai frumoase surprize, care ne-a depăşit toate aşteptările. Din luna ianuarie până la începutul acestei luni au fost înregistraţi peste 20.000 de pasageri, echivalentul a jumătate din traficul de pasageri înregistraţi pe tot parcursul anului 2013“.
Printre proiectele importante realizate cu fonduri europene, dar care implică şi o contribuţie din bugetul CJ Dolj, se mai numără Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“, cu o valoare totală de peste 32 de milioane de lei, din care peste 17 milioane de lei o reprezintă cofinanţarea, şi Centrul Turistic pentru Agrement şi Sport din Craiova, cu o valoare totală de peste 16 milioane de lei şi o cofinanţare de peste 8 milioane de lei. La acestea se adaugă proiectele finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice: Sistemul informatic geografic de management agricol la CJ Dolj şi UAT-uri, Implementarea unui sistem integrat de administraţie la nivelul CJ Dolj şi al unor UAT-uri din judeţul Dolj şi Sistemul informatic integrat privind gospodăriile şi exploataţiile agricole din Dolj. Două alte proiecte majore sunt Centrul Transfrontalier pentru Informaţii şi Comunicaţii Dolj-Vratsa şi Centrul de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră.
Toate aceste proiecte necesită o cofinanţare din partea CJ Dolj de peste 57 de milioane de lei.
Sănătatea, 48,1% din fondurile proprii
În privinţa sumelor alocate pentru dezvoltare din surse proprii, sănătatea şi transporturile totalizează aproape 70%.
Sănătatea este domeniul prioritar, cu 48,1% din totalul fondurilor proprii ale Consiliului Judeţean. „Ne-am propus să mergem cu toată forţa către această zonă, cu o bună parte din buget şi anul acesta, şi anul viitor. Nu cred că mai există vreun consiliu judeţean în România care să investească atât de mult ca Doljul în sănătate“, a afirmat Prioteasa.
Şi vicepreşedinţii Alina Tănăsescu şi Cristinel Iovan au vorbit despre prioritatea sistemului medical.
„S-au tras multe semnale vizavi de situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, aşa că am optat să investim masiv aici. Dat fiind faptul că principala cauză a mortalităţii în Dolj o reprezintă incidenţa bolilor cardiovasculare, am construit Clinica de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară, care va fi gata în această toamnă. La o valoare alocată de 5,5 milioane de euro s-a licitat cu 3,3 milioane de euro, iar economiile rezultate ne permit să facem paşi importanţi în privinţa dotării clinicii. Am alocat 9 milioane de lei pentru dotarea clinicii, astfel încât să poată fi funcţională din această toamnă. Totuşi, pentru o dotare completă şi pentru echipamentele medicale necesare, după evaluările făcute de managementul spitalului, de personalul specializat, ar fi nevoie de nu mai puţin de 6 milioane de euro. Sperăm să obţinem sprijin din partea Ministerului Sănătăţii“, a spus Iovan.
Pe lângă clinică, investiţiile sunt direcţionate şi către reabilitarea actualului spaţiu care găzduieşte Unitatea de Primiri Urgenţe, de 800 de metri pătraţi, dar şi construirea unei noi unităţi, cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi.
„Principala problemă rămâne consolidarea clădirii spitalului, pentru care vom strânge documentaţia tehnică, iar când se va deschide o linie de finanţare europeană, vom încerca să aplicăm cu un proiect care să presupună reabilitarea şi consolidarea. Numai corpul principal are 24.000 de metri pătraţi. Noi vom începe să abordăm şi etajele din spital, vom începe cu etajele 6 şi 7. Sperăm să ridicăm standardele, dar suntem conştienţi că situaţia nu se poate schimba peste noapte“, a spus Cristinel Iovan. Prioteasa a remarcat, vizavi de această posibilitate de consolidare a clădirii Spitalului Judeţean de Urgenţă printr-un proiect pe fonduri europene: „Ar fi cel mai mare proiect pe care l-am derula, ar fi necesară o sumă de circa 50 de milioane de euro“.
Investiţiile în sănătate din bugetul de anul acesta vor include şi reparaţii capitale şi extinderea Clinicii de Oncologie şi a Clinicii de Dermatologie, dar şi extinderea şi modernizarea spaţiului morgă şi prosectură al SCJU Craiova.
Drumul Craiova-Cetate, modernizat
Printre investiţiile în infrastructura de transport, consiliul judeţean are în vedere şi modernizarea unor drumuri importante.
„Probabil că pe Programul Operaţional Regional vom avea câteva elemente care îi vor bucura pe doljeni, îndeosebi în ceea ce priveşte drumurile judeţene. Aş îndrăzni să spun chiar din acest moment că nu mai am dubii în privinţa modernizării celui mai important drum judeţean din Dolj, de 70 de kilometri. Este vorba despre Craiova-Cetate. Trebuie precizat faptul că, începând cu acest segment financiar, filosofia este alta, atenţia este îndreptată către drumuri strategice, care să aibă o legătură cu judeţele vecine, de exemplu, sau care să lege între ele oraşele. Faţă de alte judeţe, mai avem un program în plus, este vorba despre SUERD, Strategia UE pentru regiunea Dunării, în cadrul căruia judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt pot depune proiecte independente pe infrastructură. Condiţia este ca drumul să fie mai mare de 20 de kilometri, iar aici noi ne încadrăm“, a precizat preşedintele CJ Dolj.
Bugetul pe anul 2015 mai prevede alocarea de fonduri şi pentru investiţii în consolidarea şi restaurarea culelor din comunele Brabova şi Cernăteşti, lucrări de reparaţii la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, dar şi fonduri pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Am încercat să distribuim bugetul către toate domeniile“, a declarat Alina Tănăsescu.
„Pe lângă toate acestea, nu vom rata niciun program al Uniunii Europene, aşteptăm cu mare interes noile linii de finanţare“. a încheiat Prioteasa.
