În timp ce Primăria Craiovei se laudă cu un centru istoric reabilitat și rămâne doar cu gândul la cursa pentru titlul de capitală europeană a culturii, mii de cetățeni care locuiesc în zonele periferice ale orașului se confruntă, în continuare, cu lipsa unor condiții decente de trai. În cartierele mărginașe, sunt zone întregi de locuințe care nu au apă curentă sau canalizare, iar străzile devin impracticabile după fiecare ploaie. Este inadmisibil, spune consilierul local Pavel Badea și candidat la funcția de primar al orașului la alegerile din vară, să emiți pretenții de capitală culturală europeană într-un asemenea context.
Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește dezvoltarea Craiovei?
Cu certitudine, o strategie de dezvoltare a unui oraș ar trebui să aibă în vedere, în primul rând, atenuarea diferențelor dintre centru și periferie. La noi, în ultimii ani, s-a întâmplat exact invers. Dezvoltarea s-a produs forțat, punându-se accent pe zona centrală și mărind astfel prăpastia față de periferie. Din păcate, nu putem să avem pretenții de capitală culturală europeană când oamenii dau apa afară din curți cu gălețile la fiecare ploaie, când, în anul 2016, într-o reședință de județ sunt încă zone fără canalizare. Gradul de dezvoltare al unui oraș este dat de periferia sa. Obligația principală a unei administrații eficiente este să le ofere tuturor cetățenilor aceste condiții de bază ale civilizației.
Cum ar trebui procedat pentru minimizarea acestor diferențe între centru și cartierele mărginașe?
Un prim pas este să realizăm cât de important este să avem în vedere această problemă, să identificăm problemele reale cu care se confruntă cetățenii orașului, pentru a putea construi, apoi, un buget care să corespundă cu nevoile Craiovei. Orașul are nevoie de o dezvoltare unitară, pentru că în mod unitar contribuim cu toții cu taxe și impozite la bugetul local. E firesc să existe condiții care să asigure un trai decent peste tot. Există o diferență îngrozitoare între centru și periferia orașului. La 5-10 minute de centrul orașului sunt străzi, chiar cartiere întregi fără canalizare, apă curentă, există străzi neasfaltate și pline de mizerie. Am început deja, din Bariera Vâlcii, să vizitez zonele cu probleme, să port discuții directe cu cetățenii pentru a afla care sunt problemele lor și cum trebuie să le rezolvam, începând chiar de acum!
Către ce zone vă îndreptați atenția?
În Brestei, Romanești, Cernele, Izvorul Rece, Făcăi, Bariera Vâlcii, Lăpuș, Popoveni, Cornițoiu și multe alte zone situația este dezastruoasă și părerea mea este că trebuie urgentate măsurile care să vină în întâmpinarea nevoilor oamenilor de aici. Mai mult decât atât, cetățenii au tendința să se îndrepte tot mai mult către periferie, să se mute la casă, iar acolo unde pot construi nu au condiții pentru o viață civilizată. Este un lucru știut că orașele mari se extind foarte mult către periferie, iar acesta e un argument în plus pentru aplecarea administrației către problemele din zonele mărginașe. Dacă vrem să fim un oraș european, trebuie să ne mândrim că avem un centru frumos, dar să ne amintim că există cetățeni și în afara acestuia. Craiova are nevoie acum de o dezvoltare echilibrată, de la periferie și până la primărie!
