Învăţământul special este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ românesc și a fost gândit astfel încât să ofere tuturor copiilor programe educaționale adaptate gradului de deficiență și nevoilor lor de dezvoltare. Dincolo de cadrul educaţional, gândit la nivel de minister, susţinerea financiară a acestui tip de învăţământ este responsabilitatea comunităţilor locale. În Dolj, Consiliul Judeţean este cel care răspunde de acest lucru, iar sprijinul constant acordat instituţiilor care gestionează acest tip de educaţie stă mărturie pentru reuşita unor astfel de investiţii.
Una dintre instituţiile care se ocupă de învăţământul special este Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj. Înfiinţat acum zece ani, ca parte a măsurilor de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, compensare, recuperare şi protecţie socială a copiilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat, Centrul s-a dovedit una dintre instituțiile care a adus un plus de performanţă la nivelul întregului învăţământ din Dolj. După cum mărturisea Alina Dascălu, director CJRAE Dolj, de-a lungul timpului, Consiliul Judeţean Dolj a investit destul de mult în această unitate de învăţământ special. Ea are trei departamente: CJAP, care înseamnă un centru judeţean de asistenţă psihopedagogică, ce reuneşte profesorii consilieri şcolari din judeţul Dolj; CLI, în cadrul căruia activează profesorii logopezi din judeţ, şi SEOSP, care se ocupă de orientarea şcolară şi profesională a copiilor cu dizabilităţi. Ca urmare a acestei particularităţi, CJRAE este considerată unitate de învăţământ special şi, prin urmare, a primit din partea Consiliului Judeţean o serie de fonduri pe toate aceste trei departamente. „Graţie acestor finanţări, am putut dota instituţia ce coordonează activitatea din întreg judeţul. În primul rând, au fost vizate cabinetele profesorilor consilieri şcolari şi cabinetele profesorilor logopezi. De asemenea, a fost dotat conform normelor legale tot serviciul de orientare şcolară şi profesională“, a mai spus Alina Dascălu, director CJRAE Dolj. Ea a mai adăugat că, de-a lungul timpului, au venit în sistem o serie de colegi noi. Tot Consiliul Judeţean Dolj a investit în pregătirea lor profesională – cursuri, conferinţe etc. Este un lucru esenţial pentru că, în acest domeniu, pregătirea profesională este determinantă pentru calitatea actului educaţional, mai ales când vorbim despre educaţie specială. „Urmează să mai cumpărăm o serie de teste, deşi în ultimii ani am cumpărat foarte multe teste specifice fiecărui departament, pe care le-am folosit la evaluarea elevilor. Avem colegi acreditaţi pentru fiecare dintre ele şi lucrăm în tot judeţul. Chiar ne deplasăm în judeţ sau câteodată vin părinţii cu copiii aici, la noi“, a precizat Alina Dascălu.
Activitatea profesorilor logopezi este una dintre cele mai importante din cadrul CJRAE, pentru că se adresează copiilor aflaţi la începutul vieţii şcolare. Fiecare profesor are arondate mai multe şcoli. Odată cu începerea anului şcolar, până la 1 octombrie, profesorii logopezi merg la grădiniţe şi la şcoală la clasa zero şi testează toţi copiii. Acolo unde nu există profesori logopezi, profesorii consilieri şcolari fac cerere la CJRAE pentru a veni un profesor logoped acolo unde ei cred că este cazul să intervină. În fiecare dintre aceste cazuri se discută cu părinţii problemele pe care copii le au, şi dacă aceştia acceptă, copilul este introdus într-un program de terapie logopedică.
În ceea ce priveşte consilierea şcolară, profesorii consilieri lucrează pe strategiile elaborate de ministerul educaţiei. Se ocupă în primul rând de combaterea absenteismului şcolar şi la nivelul CJRAE se face un studiu anual pentru a se putea stabili cum funcţionează aceste proiecte. „O altă strategie naţională vizează combaterea şi prevenirea violenţei. Deşi se mai întâlesc probleme la acest capitol, noi lucrăm pentru a preveni comportamentele deviante. De asemenea, mai avem un program de educaţie sanitară care vizează în special familiarizarea copiilor de gimnaziu şi liceu cu ceea ce înseamnă pericolul drogurilor, ceea ce face conexiunea cu programul privind combaterea comportamentelor deviante. Astfel, tinerii sunt avertizaţi în legătură cu pericolele mediilor care favorizează aceste consumuri“, a declarat directoarea CJRAE. În ceea ce priveşte programul pentru carieră, acesta se derulează la clasele a VIII-a, a XI-a şi a XII-a, şi urmăreşte sprijinirea elevilor în luarea celor mai bune decizii pentru viitorul lor.
De asemenea, CJRAE are multe programe pe care le-a derulat cu părinţii. „Le actualizăm în fiecare an şi le anunţăm public, inclusiv pe site-ul instituţiei, începând cu data de 1 octombrie. Noi constatăm după fiecare an ce trebuie să îmbunătăţim la ele şi ce diviziuni ale programului trebuie dezvoltate mai mult. S-au înscris mulţi părinţi pentru că trebuie să recunoaştem că este grea meseria de părinte, iar conjunctura nu este de cele mai multe ori favoriabilă acestora. Mediul familial este foarte important în actul educaţional, iar parcursul unui copil este influenţat de familie şi de şcoală“, a mai spus Alina Dascălu.
O altă unitate dedicată învăţământului special susţinută de Consilul Judeţean Dolj este Liceul Tehnologic Special „Beethoven“. Aici învață în prezent 186 de elevi cu diverse dizabilităţi, în cea mai mare parte de natură auditivă. Liceul a devenit cunoscut în întreaga ţară graţie trupei de dans „No Limit“, care a promovat un concept mai puţin întâlnit la noi – dansul unei trupe formate din surzi. Lucrurile nu s-au oprit aici şi profesorii alături de elevi au dezvoltat numeroase proiecte – de la teatru, la expoziţii de obiecte hand-made. După cum mărturisea directoarea liceului, Maria Năstăşel, sprijinul Consiliului Judeţean a fost determinant ca aceste proiecte să depăşească graniţele ţării, iar copiii liceului să poată fi cunoscuţi în întreaga Europă. Astfel, în ultimii ani, cu sprijinul consiliului, au fost derulate cinci proiecte de mobilitate de genul Erasmus plus. Sprijinul consiliului a fost unul concret, prin suportarea cofinanţării care a fost cuprinsă între 10 şi 20% din valoarea fiecărui proiect în parte. În total, suma s-a ridicat la peste 40.000 de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici. Asta pentru că, odată cu lansarea noii sesiuni de finanţare, conducerea Liceului Tehnologic Special „Beethoven“ intenţionează să depună şi alte proiecte. „Deja avem un proiect câştigat tot pe Erasmus plus. Este tot o mobilitate câştigată cu elevii de la clasa de mecanică. De asemenea, în luna octombrie, 15 elevi de la noi vor participa la un proiect de artă teatrală în Scoţia, printr-un parteneriat cu o asociaţie pentru surzi“, a declarat Maria Năstăşel, directoarea Liceului Tehnologic Special „Beethoven“.
Toate aceste reuşite sunt o dovadă a faptului că alocarea de fonduri pentru învăţământ în general şi pentru învăţământul special în particular nu este o cheltuială, ci o investiţie ale cărei roade nu întârzie să se vadă.
