Eveniment ieri la Muzeul Olteniei din Craiova. Au fost inaugurate şase săli ale Secției de Istorie-Arheologie, care cuprind expoziții noi, grupate sub genericul „Oltenia preistorică“. Aceste săli vin în completarea celor deschise în luna martie 2016, cunoscute sub numele „Redescoperă istoria“, şi încheie un capitol din amplul proiect de modernizare a expozițiilor Secției Istorie-Arheologie din cadrul Muzeului Olteniei, proiect susținut și finanțat de administrația județeană. Expozițiile sunt organizate într-un spațiu mai puţin obişnuit pentru publicul craiovean, şi anume subsolul clădirii în care se află Secția de Istorie-Arheologie. Practic, acest spaţiu a fost regândit şi reintrodus în circuitul expoziţional. Noul demers muzeistic reprezintă un periplu prin preistoria spațiului geografic delimitat de Carpați, Dunăre și Olt, fiind prezentată într-un concept original viaţa comunităților omenești începând din Epoca Paleolitică (cca. 35.000-15.000 a.C.), de-a lungul Epocii Neolitice (cca. 6600-3700 a.C.) şi până în Epoca Bronzului (cca. 3700-1200 a.C.).
Expoziția, prin tematică şi modul de expunere, îşi propune să provoace la dialog şi interactivitate vizitatorii care vor avea, de acum, posibilitatea să admire exponate extrem de interesante. Printre acestea se numără craniul de Homo Sapiens, ce are o vechime de aproximativ 30.000 de ani, una dintre cele mai valoroase piese din colecțiile Muzeului Olteniei, craniu ce a fost descoperit în Peştera Muierii de la Baia de Fier, jud. Gorj – peșteră reprodusă parțial (butaforie) într-unul din spațiile expoziționale. Discursul expozițional continuă în interiorul unei reproduceri de locuință neolitică (butaforie) descoperită la Cârcea (jud. Dolj), acolo unde se găsește una dintre cele mai vechi așezări de acest fel din România. De asemenea, aici sunt puse în evidență unele dintre cele mai vechi vase ceramice, pictate şi modelate cu mâna, descoperite la Cârcea (jud. Dolj) sau Grădinile (jud. Olt), topoarele de piatră neolitice de la Toceni (jud. Dolj), precum şi mai multe figurine antropomorfe și zoomorfe, fiind prezentată astfel, într-un mod fericit, simbioza dintre sfera materială și spirituală, atât de caracteristică acestor comunități umane.
Perioada de tranziție de la Neolitic la Epoca Bronzului este reprezentată de reconstituirea unui atelier metalurgic (butaforie), deoarece, în această perioadă, oamenii descoperă și încep să folosească metalul – cuprul, dar şi de reconstituirea unei movile funerare – mormânt caracteristic epocii – cu piese specifice, care erau depuse alături de defuncți. Prin prezentarea acestei perioade, publicul va înțelege corect fenomenul indo-europenizării continentului nostru, momentul când începe să se contureze identitatea europeană.
Ultima parte a acestei expoziții este dedicată populațiilor care au trăit şi au creat în cadrul așa-zisei culturi Cârna – Gârla Mare, din Epoca Bronzului. Numeroase descoperiri atribuite acestei culturi au fost făcute de-a lungul sectorului oltean al Văii Dunării. Având în vedere faptul că această cultură este mai bine cunoscută datorită cimitirelor de incinerație (așa-numitele „câmpuri de urne“), printre cele mai importante numărându-se cele descoperite în județul Dolj, la Cârna, Bistreț și Ghidici, a fost recreat într-un spațiu expozițional special, în mărime naturală, o porțiune a unui astfel de câmp de urne (butaforie), cu morminte ce conţin numeroase vase-ofrande necesare defunctului în „lumea de dincolo“.
O inedită lecţie de istorie pentru vizitatori
Inaugurarea noilor săli reprezintă un pas important în seria de investiţii în cultură pe care Consiliul Judeţean Dolj le-a demarat în urmă cu mai bine de un deceniu. La evenimentul de inaugurare, Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, declara: „După cum bine cunoaşteţi, în primăvara acestui an, în luna martie, am deschis sălile expoziţionale ale acestui muzeu aflate la parterul secţiei, sub genericul pe care îl vedeţi şi aici, în această sală – «Redescoperă istoria». Investiţiile Consiliului Judeţean continuă pe parcursul acestui an pentru amenajarea tuturor sălilor expoziţionale. Despre expoziţiile amenajate la subsolul muzeului, Florin Ridiche preciza: „Este vorba despre realizarea unor butaforii şi despre prezentarea unor piese absolut speciale, unele dintre ele unicat în Europa. Ele aparţin unei perioade de timp extrem de întinse, care merge din paleolitic, trece prin neolitic şi ajunge în epoca bronzului. Deci, vorbim despre piese cu o vechime cuprinsă între 30.000 și 3.500 de ani“.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat: „După ce am investit peste opt milioane de euro în acest muzeu, aveam o clădire frumoasă pe dinafară şi pe dinăuntru, dar din care lipsea sufletul – expoziţiile de bază. Cum un muzeu de talia celui în care ne aflăm este printre primele trei-patru instituţii de acest gen din ţară, având exponate de mare valoare – peste 160.000 de obiecte, ne-am întrebat cum să punem în valoare cele mai importante obiecte. Aveam nevoie de o soluţie prin care aceste obiecte să poată fi schimbate periodic, astfel încât nimeni să nu poată spune «Am vizitat Muzeul Olteniei, nu mă mai duc niciodată». Muzeele din lume devin interactive şi am căutat şi noi să fim în trend. Am făcut-o prima dată cu parterul, unde am realizat o butaforie în care am pornit de la un şantier arheologic şi am ajuns până la creştinism. Suntem acum în zona de preistorie şi tot acest periplu va continua cu etajul. Acesta va fi dedicat istoriei moderne, pornind de la 1821 şi până la revoluţia din 1989. Vom avea inclusiv perioada comunistă, pe care trebuie să ne-o asumăm. Deci, cineva care va vizita de acum înainte Muzeul Olteniei chiar va avea parte de o lecţie deschisă de istorie, trecând prin toate aceste etape – de la preistorie la istoria modernă“.
Şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a spus că investiţiile pe care administraţia judeţeană le-a făcut în cultură dau roade. „Am şi feed-back de la mulţi directori de şcoli. Ei ne spun că elevii care vizitează Muzeul Olteniei chiar redescoperă istoria Olteniei, o istorie de care suntem mândri“.
