De la 1 ianuarie 2017, deținătorii de puncte emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP)au dreptul să solicite despăgubiri în numerar din partea statului, în tranșe egale de 20% pe an, timp de cinci ani. Însă startul nu garantează respectarea calendarului, mai ales că despăgubirea în bani devine, din ultima soluție, singura realistă, deoarece celelalte căi de reparație pentru proprietarii de imobile confiscate de regimul comunist sunt întârziate. Riscul major în această situație este ca, pe fondul unor solicitări mari și neanticipate, combinate cu unele constrângeri bugetare, conversia în numerar a punctelor ANRP să suporte amânări de plată din partea statului.
O lege, mai multe amânări
Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist a avut scopul de a introduce celeritate şi predictibilitate în acest domeniu, în care România a fost condamnată în repetate rânduri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tocmai pentru lipsa unei legislaţii unitare în soluționarea retrocedărilor.
Chiar Legea nr. 165/2013 a fost elaborată în urma unei decizii-pilot a CEDO (cauza Atanasiu contra României), care practic obliga statul român să vină cu o soluţie definitivă în această problemă. După adoptare, legislaţia nu a mai suferit modificări de amploare, însă foarte multe termene au fost amânate.
Actul normativ prevede că principala formă de reparație este restituirea în natură a imobilului preluat abuziv în perioada comunistă. La nivelul administrațiilor locale au fost înființate comisii de fond funciar care aveau ca sarcină inventarierea imobilelor și terenurilor care puteau face obiectul restituirii în natură. Legea prevedea, în forma sa inițială, ca aceste comisii să soluționeze cererile până la 1 ianuarie 2016. Termenul nu a fost respectat. Prin ordonanțe de urgență, a fost prelungit succesiv. Mai întâi, până la 1 ianuarie 2017, apoi s-a mai introdus o decalare de un an, pentru începutul lui 2018.
Acolo unde restituirea în natură nu este posibilă, legea a stabilit introducerea unui sistem de compensare în puncte care să reflecte justa valoare a proprietății confiscate. Punctul reprezintă o creanță asupra statului și are valoarea nominală de un leu. Numărul lor și, pe cale de consecință, valoarea întregii despăgubiri din partea statului român este stabilit de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prezidată de șeful Autorității Naționale pentru Restituirea Proprităților.
În baza punctelor, cei în drept pot participa la licitații de active imobiliare dintr-un Fond Național special creat în acest scop. Agenția Domeniilor Statului (ADS) este cea care ar trebui să gestioneze fondul respectiv. Însă fără situație clară la nivelul județelor în privința activelor disponibile și în lipsa unui cadastru național, începerea licitațiilor a tot fost amânată. ADS avea termen ca până la jumătatea anului 2014 să elaboreze o listă a imobilelor și terenurilor disponibile. Termenul a fost prelungit până în august 2017, iar fără această listă, nici valoarea activelor nu poate fi stabilită pentru a porni licitațiile.
Acestea ar fi trebuit să înceapă în ianuarie 2016, dar, prin ordonanță de urgență, termenul s-a amânat cu un an. În scenariul optimist, licitațiile ar putea demara după octombrie 2017, dar realist, după ce atâtea termene au fost depășite, sunt șanse mai mari să intervină noi amânări.
Valorificarea punctelor ANRP astăzi elimină incertitudinile
Pe fondul acestor incertitudini legate de viitorul licitațiilor și al amânărilor de termene la finalizarea despăgubirii în natură, valorificarea punctelor în bani pare a fi singura soluție acceptabilă. Însă și pe acest canal pot să apară amânări dacă sunt așteptate plățile din partea statului. Compensarea în numerar se face timp de cinci ani, în tranșe de 20% din valoarea totală stabilită, însă statul nu acordă dobânzi, iar sumele nu sunt ajustate cu inflația. S-au eliberat 2,2 miliarde de puncte, dar, deocamdată, nu au fost acordate titluri de plată în bani.
Pe măsură ce conversia punctelor în bani va crește, statul va avea dificultăți în a asigura sumele necesare, mai ales în condițiile în care s-a angajat la cheltuieli la limita deficitelor acceptate.
Cu astfel de riscuri în viitor, devine viabilă alternativa valorificării punctelor astăzi, la un preț cu discount. Avantajul este că suma negociată este achitată toată odată, la perfectarea tranzacției, printr-un act notarial.
Pe această piață liberă a tranzacțiilor cu puncte ANRP, lider este fondul de investiții Alpha Quest, care a lansat o ofertă publică de preluare a 400 de milioane de puncte, la un preț de 0,5 lei pentru un punct.
Prețul este cu 20% mai mare decât cel la care se fac în mod obișnuit tranzacțiile. Mai multe detalii pot fi găsite la adresa www.alphaquest.ro.
Alpha Quest este reprezentat în România de Ovidiu Fer și Michal Kosac, care, în trecut, au făcut parte din echipa Wood&Company, un fond de investiții activ în Europa Centrală și de Est.
