Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Cea mai întâlnită afecțiune a inimii este hipertensiunea arterială. Ce anume generează această afecţiune și ce putem face pentru a preveni apariţia ei aflați din interviul pe care ni l-a acordat Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Gazeta de Sud: Hipertensiunea arterială este o boală care afectează din ce în ce mai multe persoane. Spuneți-ne, vă rog, ce înseamnă mai exact această afecțiune și care sunt cauzele care duc la apariția ei?
Laura Bogdan: Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc cardiovascular, dar poate fi considerată și o afecțiune în sine, care necesită măsuri farmacologice şi nefarmacologice pentru controlul valorilor tensionale. Aceasta este principala cauză de prezentare a pacienţilor în cabinetul de ambulatoriu, putând să apară la orice vârstă. Sunt pacienți care au simptome și se prezintă la medic din această cauză, dar sunt și pacienți care depistează o tensiune crescută întâmplător, fie la medicul de familie, fie acasă, fie la evaluările care se fac la serviciu. Cert este că orice tensiune care este mai mare de 140 cu 90, indiferent de vârstă, este bine să fie investigată.
Cât priveşte incidenţa crescută a hipertensiunii în zilele noastre, aceasta este cauzată de stres, sedentarism, alimentație nesănătoasă, de tip fast-food, consum excesiv de sare, fumat, diabet zaharat, obezitate, dar sunt implicaţi şi factori genetici. Aşadar, dacă un pacient știe că are cazuri în familie – părinți, frați, surori – cu hipertensiune, este bine să își facă o investigație profilactică la medicul de familie. Dacă nu se depistează nici un factor de risc, e bine ca după vârsta de 40 de ani să îşi facă o evaluare măcar odată pe an. În cazul în care se descoperă anumite probleme, medicul de familie va trimite pacientul la un specialist cardiolog, care va face investigaţii mai amănunţite.
GdS: Care sunt aceste investigaţii?
L.B.: Pentru început, sunt foarte importante anamneza şi consultaţia propriu-zisă a pacientului, prin care se depistează posibile cauze ale hipertensiunii. Efectuarea electrocardiogramei poate să releve modificări apărute la nivelul inimii, tulburări de ritm sau modificări de cardiopatie ischemică. Se face, totodată, şi o evaluare ecocardiografică, prin care se evidenţiază modificările determinate de hipertensiune, ceea ce face ca aceasta să fie încadrată într-un risc cardiovascular foarte mare, necesitând o abordare terapeutică complexă. De asemenea, monitorizarea tensiunii 24 de ore evaluează corect gravitatea hipertensiunii și modul în care trebuie să fie tratată. Monitorizarea se poate face fie pentru a diagnostica o hipertensiune atunci când există incertitudini, fie pentru a vedea dacă această tensiune este tratată corect sau necesită o ajustare a tratamentului. Tot în cadrul investigaţiilor se recomandă şi analizele uzuale, care, de asemenea, pot să depisteze cauze secundare de hipertensiune.
GdS: Cât de important este să aflăm din timp diagnosticul?
L.B.: Este extrem de important ca pacienţii să se prezinte din timp la medic şi să evite automedicaţia. Sunt multi pacienţi care prezintă cefalee, amețeli, şi se tratează de dureri de cap, iar în realitate sunt hipertensivi. Hipertensiunea este o afecțiune care nu doare, nu deranjează foarte tare, iar simptomele pot fi înșelătoare și pot fi atribuite altor afecțiuni. Când apare ceva, pacientul trebuie să solicite consultul medicului de familie, care îl va îndruma către un specialist.
GdS: Cât de grav este dacă ignorăm aceste simptome?
L.B.: Poate fi grav în primul rând pentru că hipertensiunea este principala cauză preventivă de deces cardiovascular. Totodată, hipertensiunea netratată poate conduce la complicaţii cardiovasculare: angina pectorală, infarctul de miocard, fibrilaţia atrială, accidentul vascular sau insuficienţa cardiacă. De asemenea, poate fi simptomul unei alte afecțiuni – hipertiroidism, hipotiroidism, diabet sau afecţiuni renale, care pot fi depistate pornind de la această tensiune.
GdS: Pe lângă medicaţie, extrem de important este ca pacientul să aibă încredere în medicul specialist. Cum reuşiţi să îi insuflaţi pacientului sentimentul că se află pe mâini bune?
L.B.: Încă de la prima consultaţie, trebuie să încerci să afli cât mai multe amănunte despre pacient și să înțelegi cum gândește el și cum percepe un consult la medic. Apoi, odată stabilit diagnosticul, pacientul trebuie informat în legătură cu toţi paşii care trebuie urmaţi. Oamenii care suferă de anumite afecţiuni simt nevoia să fie supravegheați, să ştie că cineva se preocupă în permanenţă de starea lor. Aşadar, după ce le prescriem o schemă de tratament, îi chemăm periodic la control. Fiecare organism reacţionează diferit și din acest motiv pacienții trebuie supravegheați îndeaproape. Totodată, pacienţii trebuie să ştie la ce să se aştepte, în sensul că sunt situaţii când este posibil să se simtă rău atunci când încep tratamentul și trebuie să ia legătura cu medicul.
GdS. În finalul interviului, vă rog să ne spuneți care sunt cele mai importante sfaturi pe care le dați pacienților care suferă de hipertensiune arterială.
L.B.: Să îşi urmeze tratamentul prescris, să respecte controalele periodice şi să sesizeze medicul atunci când observă că se schimbă ceva în starea lor. Suntem unici şi de aceea renunţaţi la tentaţia de a interveni în schema de tratament în urma consultării cu vecinii sau a documentării pe internet! Adresaţi-vă medicilor specialişti, care vă pot da sfaturile cele mai avizate, în urma unei evaluări corespunzătoare fiecăruia în parte privind atât beneficiile, cât si riscurile la care vă expuneţi! Preţuiţi-vă sănătatea, îngrijiţi-vă inima, preveniţi problemele grave, care vă pot afecta atât pe dumneavoastră, cât şi pe cei dragi!
