Pe zi ce trece, traficul din Craiova devine tot mai aglomerat și nu suntem departe de momentul în care și la noi, la fel cum se întâmplă în București, blocajele vor deveni un subiect comun.
Din păcate, Primăria nu este deloc interesată de subiect, după cum am constatat în urma discuțiilor cu urbaniști și specialiști din Craiova, și nu numai, care mi-au spus că edilii ignoră această problemă care se agravează zi de zi. Ce soluții avem? În urma întâlnirilor despre care spuneam au reieșit câteva soluții. Ele nu sunt nici ușoare, nici ieftine, dar rezultatul ar fi o fluidizare a traficului și o creștere a calității vieții.
Axa nord-sud este blocată
Pe axa est-vest, Calea București – Calea Severinului se rezolvă, în mare parte, problema, cu atât mai mult cu cât există și Centura de Nord care preia traficul greu pe ruta Timișoara – București. În schimb, axa nord-sud este blocată și, după cum arată situația în prezent este, practic, imposibil să mai realizezi deschideri așa mari care să preia traficul. De aceea, este absolut necesară închiderea inelului de centură al Craiovei, astfel încât traficul greu să fie scos complet din oraș. În prezent, intrările în Craiova dinspre Podari și Malu Mare sunt frecvent blocate de mașinile de mare tonaj. Este motivul pentru care în tot mandatul meu de deputat m-am bătut în Parlament pentru adoptarea unui amendament la buget care să permită realizarea acestei centuri. Din păcate, de fiecare dată PSD-ul s-a opus acestei idei, deși indicasem și sursa de finanțare.
Altă problemă mare a axei nord-sud este intersecția de la Universitate. Pasajul subteran nu a rezolvat mare lucru din blocajele de acolo, pentru că mașinile ies din pasaj exact într-o intersecție foarte aglomerată. În mod normal, pasajul ar fi trebuit să se continue cu unul suprateran, care să supratraverseze Calea București. Dar, așa cum este realizat acum, acest lucru nu se mai poate face. În schimb, se poate realiza un pasaj pietonal subteran, care să elimine tot traficul de pietoni din această intersecție (așa cum este la Universitate în București) și care să reducă timpii de așteptare la semafoare.
Este nevoie de realizarea de pasaje
În același timp, este nevoie de realizarea a șapte pasaje supraterane și șase subterane în punctele nevralgice ale orașului. Mă refer aici, în primul rând, la intersecția dintre strada Caracal și bulevardul Decebal, acolo unde, la ore de vârf, traficul este aproape blocat. Alt punct sensibil este Halta Bordei, unde singurul drum de acces în cartierul nou construit este blocat de o barieră, și unde se așteaptă și 20 de minute, iar exemplele pot continua.
Acestea ar fi doar câteva dintre soluțiile care vizează partea de infrastructură. Ele trebuie completate cu realizarea unor parcări supraterane care să elimine mașinile de pe stradă. Parcarea pe stradă nu face altceva decât să încurce traficul, nu să îl ajute. Cel puțin în zona centrală există câteva locuri unde se pot realiza aceste parcări, iar un exemplu este fosta Grădină 30 decembrie, un spațiu nefolosit de zeci de ani.
În același timp, transportul în comun trebuie regândit total, după noile fluxuri de călători, astfel încât oamenii să fie încurajați să renunțe la mașini. Acolo unde este posibil, trebuie amenajate benzi speciale pentru transportul în comun și pentru biciclete. Încurajând mersul pe bicicletă prin realizarea unor piste speciale nu doar că ajutăm la fluidizarea traficului, dar reducem și poluarea, iar acestea sunt doar măsurile care trebuie luate urgent. La ele se adaugă multe altele, pentru a face din Craiova un oraș prietenos cu participanții la trafic.
