Europarlamentarul Marian Jean Marinescu ne-a acordat un interviu, în care a vorbit despre priorităţile sale în Parlamentul European, în special în calitatea sa de coordonator al comisiei TRAN (comisia de transport şi turism) pentru Grupul PPE. Marian Jean Marinescu este în Parlamentul European din anul 2007. El este membru în Grupul Partidului Popular European şi face parte din Partidul Naţional Liberal (PNL).
Partidul Popular European (PPE) este cel mai mare grup politic din noua legislatură a Parlamentului European. PPE are 182 de eurodeputați în actualul legislativ european. Scopul grupului este de a crea o Europă mai competitivă și mai democratică. Prioritățile PPE includ abordarea migrației, comerțul și locurile de muncă.
Reporter: Ce vă propuneţi dumneavoastră, ca europarlamentar, în acest nou mandat?Marian Jean Marinescu: Să mă ocup de ceea ce îmi place să fac. Adică, de transporturi, şi, în special, de aviaţie. Şi o să mă ocup de aceste lucruri. M-am ocupat şi până acum. Dar acum, fiind şi coordonatorul comisiei TRAN pentru Grupul PPE, am o imagine mult mai complexă. Avem o mulţime de provocări în faţă. Transportul, în general, este sub o mare presiune din cauza Pactului Verde care a fost prezentat miercuri în Parlamentul European, de către Comisia Europeană. Cum de altfel şi celelalte sectoare importante vor fi în atenţie, cum ar fi enegia, de exemplu. Va fi sub presiune în perioada următoare.
R.: Ce va face Comisia TRAN în perioada următoare?
M.J.M.: După cum am văzut miercuri în programul legislativ prezentat în anexă la acest Pact Verde, sunt câteva propuneri legislative acolo. În primul rând, ne interesează strategia pentru transport în perioada următoare. Este o strategie destul de veche. Datează din 2011. Trebuie reînnoită. Se va face în 2020. Eu am prevăzut acest lucru şi am şi propus zilele trecute în Grupul PPE, din partea Comisiei TRAN, o rezoluţie referitoare la acest lucru şi sper că se va discuta. Va fi o dezbatere şi se va da o rezoluţie în sesiunea din ianuarie. Apoi, se va revizui Regulamentul TNT, adică Regulamentul de transport din Europa. Iarăşi, un subiect important şi pentru noi, pentru România.
Transportul pe Dunăre ar putea fi îmbunătăţit
R.: În ce sens este important?
M.J.M.: Pentru că se vor revizui regulile de transport în Europa. În primul rând, se vor revizui coridoarele. Dar nu cred că foarte mult, pentru că TNT a decis coridoarele de transport, adică reţeaua principală şi reţeaua complementară. Şi apoi, se vor revizui regulile prin care se vor finanţa aceste reţele. Un lucru interesant pentru noi este o propunere legislativă referitoare la transportul pe căile navigabile interioare. Şi ne interesează, pentru că acolo este vorba şi de Dunăre. Propunerea spune că se va întări transportul pe aceste căi, tot în ideea de a micşora emisiile. Cam acestea sunt la transport. Mai este „Cerul unic european“ care tot tărăgănează. Nu intră, momentan, în discuţie. Şi acolo sunt şi raportor. Şi, bineînţeles, anul viitor trebuie să închidem dosarul, unde sunt raportor la Parlamentul European, pentru facilitatea de comunicare a Europei. De fapt, banii pentru politica de transport european.
Ce avantaje ar avea Romania
R.: Spuneaţi că şi Dunărea ar putea să beneficieze de propunerile pentru transportul pe căile navigabile interioare. Care ar fi avantajul României, pe acest segment?
M.J.M.: Să vedem propunerea. Să vedem ce vor să facă. Eu m-am gândit să propun nişte rezoluţii în Parlamentul European, chiar dacă va fi foarte greu de construit o majoritate pentru lucruri reale. Mai nou, în acest Parlament se pot construi majorităţi pentru lucruri mai populiste. Deci, mi-am propus să fac o rezoluţie şi referitoare la căile navigabile interioare. Pentru că este foarte important, în primul rând pentru Europa să aibă o cale navigabilă care merge de la Constanţa până la Rotterdam. Şi să nu o foloseşti este un mare păcat. După aceea, este foarte important pentru reducerea emisiilor şi pentru economie. Pentru noi este foarte important, pentru că s-ar dezvolta transportul pe Dunăre. Asta înseamnă dezvoltarea porturilor de la Dunăre. Înseamnă economie care funcţionează şi aduce, bineînţeles, şi alte beneficii. Şi se poate face acest lucru dacă se intervine puţin mai mult de la nivelul Comisiei Europene. Adică să oblige statele membre să investească în această direcţie. Să nu le lase pe ele să decidă dacă investesc sau nu. Ştiţi problemele cu Bulgaria, pentru canalul navigabil, care trece pe la ei. Ştiţi problemele şi cu Ungaria care nu este foarte interesată să investească. Şi atunci, dacă vrem ceva european, trebuie să venim de la nivel european şi să alocăm bani şi să obligăm statele să investească.
R.: Ce noutăţi puteţi să ne spuneţi despre Pachetul de Mobilitate 1, având în vedere că acesta a creat mare vâlvă şi în România, în rândul transportatorilor?
M.J.M.: A creat foarte multă vâlvă. Este un pachet destul de controversat. Din păcate, a fost susţinut foarte tare de Macron. Aceasta este realitatea. Noi am avut foarte multe lucruri de spus împotrivă. Miercuri seara a fost încă o rundă de negociere. Un trilog între Parlamentul European, Consiliul Europei şi cu participarea Comisiei Europene.Suntem un grup aici care am comunicat care ar fi punctele importante. Este vorba despre punctele pe care le doresc şi transportatorii. Nu numai cei din România. Ci este vorba despre transportatorii care sunt la graniţa externă a Europei, la marginea Europei. Pentru ei este mai complicat.
R.: Din ce cauză este mai complicat? Aplicarea Pachetului de Mobilitate ar genera costuri suplimentare mari pentru astfel de transportatori?
M.J.M.: Nu doar costuri în plus. Se reduce şi posibilitatea de a presta servicii în anumite ţări. Sunt lucruri care, după opinia mea, sunt împotriva tratatului european. Eu sunt absolut convins că orice variantă s-ar adopta, imediat după ce ar intra în vigoare va fi atacat la Curtea Europeană de Justiţie. Pentru că sunt nişte hibe destul de mari acolo. Este pentru prima oară când văd un astfel de regulament. Nu am văzut până acum ceva de acest fel, care să aibă o tentă de protecţionism naţional, pentru anumite state.
Când se va finaliza autostrada Budapesta-Novisad-Sofia-Salonic, Oltenia va fi izolată complet
R.: Revenind la România şi la Oltenia, ce puteţi să ne spuneţi despre propunerile de infrastructură pe Coridorul IV? Mă refer la autostrada Craiova-Lugoj, la drumul Craiova-Calafat?
M.J.M.: Vă spuneam de acel Regulament TNT. Când a fost el elaborat în 2013, eu am reuşit să introduc pe reţeaua central-europeană aceste secţiuni de drum. De la Iaşi, la Târgu Mureş, de la Craiova la Lugoj. Şi Craiova-Bucureşti, respectiv Craiova-Calafat. Să se realizeze cu bani europeni. Pentru că prioritatea banilor europeni din Fondul de Coeziune pentru Transport este reţeaua centrală. Din păcate, Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), elaborat acum câţiva ani, nu a cuprins aceste secţiuni de coridor. Cuprinde alte secţiuni. În urmă cu aproximativ un an s-a modificat POIM-ul şi s-a introdus şi Iaşi – Târgu Mureş. Din păcate, Craiova-Lugoj nu este introdus. Dimpotrivă, în Masterplanul de Transport este trecut prin 2030… Lucru care pentru noi este extraordinar de dezavantajos. Şi dacă se face drumul expres Craiova-Piteşti, tot în aceeaşi situaţie suntem. Noi trebuie să ne îndreptăm către Vest, dacă vrem să ne dezvoltăm economic. Drumul expres Craiova-Piteşti ne va ajuta să ajungem mai repede la Bucureşti. Nu cred că acesta este lucrul pe care noi trebuie să îl avem.
R.: Ce anume este dezastruos pentru Oltenia?
M.J.M.: Pe linia Budapesta-Novisad-Sofia-Salonic mai există doar 50 de kilometri şi se finalizează autostrada între Sofia şi graniţa cu Serbia. Primii 10 kilometri au intrat în lucru. Probabil că în doi ani se rezolvă această bucată lipsă. Şi atunci, Oltenia va fi izolată complet. De obicei nu sunt pesimist, dar eu cred că vor creşte păienjeni pe podul de la Calafat-Vidin. Dacă nu se face autostrada Craiova-Lugoj, Oltenia va fi izolată complet de Europa.Pe la Budapesta se duce toată lumea pe autostradă prin Serbia, pentru că este mult mai simplu. Eu am introdus printre priorităţile din exerciţiul viitor, deci din 2021, şi Craiova-Calafat. Să se modernizeze linia de cale ferată pe ruta aceasta. Am mai introdus şi Timişoara-Moraviţa, şi Bucureşti-Giurgiu, că poate se face podul acela care este fărâmat din 2005. Şi se ocoleşte foarte mult. Şi, în plus, Focşani-Albiţa, pe rutier.
Banii de pe Fondul de Coeziune şi de pe Fondul de Dezvoltare Regională ar fi trebuit să vină în România, din păcate, din cauza sărăciei din Oltenia şi Moldova. Moldova este a cincea regiune săracă din Europa, iar Oltenia este a şaptea regiune săracă. Aceşti bani ar trebui să se reîntoarcă în aceste regiuni, ca să creştem. Din păcate, se întorc în altă parte. Ceea ce nu este corect absolut deloc! Eu am şi spus că actualul guvern aşa ar trebui să facă. Să schimbe Programul Operaţional de Infrastructură Mare. Şi să introducă acele sectoare de coridoare care aduc dezvoltare economică în zonele sărace. Şi, în special, să introducă autostrada Craiova-Lugoj. Şi să facă aceste lucruri pentru beneficiu.
Eu înţeleg că din punct de vedere politic era bine. Rămânea regiunea săracă. Asta aduce voturi pe partea stângă. Nu le pasă unora foarte tare de oameni. Dar acum lucrurile s-au schimbat. Sper să se schimbe şi această abordare. Pentru că, altfel, noi vom rămâne foarte mult în urmă. Fără dezvoltare economică nu putem să ne gândim la alte lucruri.
Pentru drumul expres Craiova-Piteşti nu a fost depusă, încă, cererea de finanţare
R.: Din ce ştiţi dumneavoastră, pentru drumul expres Craiova-Piteşti au fost accesate până acum fonduri europene? S-a depus cererea de fiananţare?
M.J.M.: Până în prezent nu există o cerere de finanţare depusă la Comisia Europeană pentru drumul expres Craiova-Piteşti. Dar, este prevăzut în bugetul de anul acesta şi să vedem ce se întâmplă cu bugetul de anul viitor, dacă vor fi prevăzuţi bani. În momentul în care se va face cererea de finanţare, atunci se pot lua bani de acolo. Să vedem. Dar până în acest moment nu există cerere de Finanţare depusă la Comisia Europeană pentru acest drum.
R.: Ce puteţi să ne spuneţi despre spitalele regionale. A fost încă o dispută anul acesta pe tema spitalelor?
M.J.M.: După cum aţi văzut, în ultimul moment, nici nu ştiu din ce motive, cei care au fost înainte au introdus hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Acum trebuie să înceapă cât de cât ceva. Adică, proiectarea să înceapă. Ca să cheltuim banii care sunt acolo, cele 150 de milioane de euro. Tot este o mare problemă, pentru că este o discrepanţă foarte mare între ceea ce spunea doamna Dăncilă, despre cât au costat studiile acelea de fezabilitate, cu Banca Europeană de Investiţii. Eu am scrisoare în care se spune că au costat 1,8 milioane, iar ei spun că au costat 60 de milioane. Sau ceva de genul acesta. Deci, şi acolo ar trebui lămurită situaţia. Eu sper că aşa cum a început la Iaşi să se caute proiectant, ar trebui să înceapă şi la Craiova să se caute proiectantul. Asta depinde de Ministerul Sănătăţii.
R.: Pe final, spuneţi-ne când credeţi că vor vedea locuitorii Olteniei o îmbunătăţire a infrastructurii de transport în zonă, fie că este vorba de transportul rutier, de cel fluvial sau de cel pe calea ferată?
M.J.M.: Nu ţine de mine. Eu am făcut ce trebuia să fac. Le-am pus pe hartă. Dar eu sper că atunci când se vor lămuri lucrurile din punct de vedere politic, la sfârşitul anului viitor sau chiar mai devreme, să fie noi alegeri. Şi atunci când va fi un guvern pe patru ani va lua în considerare şi Oltenia. Pentru că, dacă vrem să aducem investiţii în Oltenia, atunci trebuie să avem o autostradă care să ne lege de Vest. Măcar de la Severin, dacă nu de la Craiova. Şi atunci vom avea şi dezvoltare economică. Nu vă pot spune o dată exactă. Din păcate, nu am cum să spun acest lucru. Sper ca în 2021 să văd că se începe construcţia de hârtii pentru autostrada Craiova-Lugoj.
