Casa Dianu, un reper stilistic și arhitectural al Craiovei, a fost restaurată. Amplasată în zona centrală și istorică a orașului, casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea și a servit drept locuință particulară familiei Dumitru și Sofia Dinu.
A fost declarată clădire de patrimoniu în anul 2010 și este construită pe trei nivele (parter, mansardă și demisol). Imobilul nu era folosit și se află într-o stare gravă de degradare. Prin Programul Operațional Regional, Consiliul Județean a reușit să acceseze 5 milioane de euro, bani din fonduri europene, și a asigurat o cofinanțare de 600 de mii de euro. În acest loc, se va deschide Muzeul Cărții și Exilului Românesc, o inițiativă unică în țară, propusă de Biblioteca Județeană ,,Alexandru și Aristia Aman”. Aici, vor fi aduse colecții personale ale unor scriitori și mari oameni de cultură.
S-au păstrat elementele de arhitectură ale construcției
În ceea ce privește lucrările de restaurare, s-au păstrat aceleași elemente de arhitectură, aproape 97% din elementele de tâmplărie, iar pe fațadă au fost descoperite inițialele proprietarului, Tache Dumitru.
,,Este un obiectiv care a fost finalizat, vorbim de partea de partea de renovare și restaurare. Casa Dianu, locul unde va fi Muzeul Exilului Românesc. Un proiect european pe care l-am accesat pe programul Operațional Regional, axa 5, Protejarea și Conservarea Patrimoniului Național. Este un proiect de 5 milioane de euro, la care CJ asigură o confinanțare de aproximativ 600 de mii de euro, cofinanțare plus cheltuieli neeligibile. Ne bucurăm că lucrurile au decurs conform graficului. Nu am avut prea multe șantiere în care să nu avem intervenții, poate și emoții. Acest obiectiv a fost realizat și într-un termen foarte bun, cu lucrări de o calitate deosebită.
Restaurarea și renovarea în interior chiar a fost o muncă de migală. S-au păstrat aceleași elemente de arhitectură, inclusiv foița de aur pusă acolo unde a existat. Aproximativ 97% din elementele de tâmplărie au fost restaurate și recondiționate. Este tâmplăria originală. Pe fațadă a fost descoperite inițialele proprietarului, Tache Dianu. Prin inițiativă unică în țară, pe care Biblioteca Județeană a avut-o, de a reuși să aducă colecțiile personale ale unor mari scriitori, mari oameni de cultură, va adăposti un demers unic în România, Muzeul Cărții și Exilului Românesc”, a spus Cosmin Vasile.
Casa Dianu, Muzeul Exilului Românesc, va adăposti arhivele Bibliotecii Românești de la Freiburg
Documente despre legende urbane legate de viața intimă a lui Nicolae Romanescu, cărți ale unor scriitori și oameni de cultură din țară, dar și sculpturi vor putea admirate în încăperile Casei Dianu.
,,Am pregătit o expoziție de documente inedite pentru istoria locală. În vară am făcut un nou parteneriat pentru altă colecție care va fi adăpostită la Muzeul Cărții și Exilului Românesc, este vorba de arhivele de la Biblioteca Românească de la Freiburg, cea mai importantă instituție a exilului din perioada comunistă. Ca semn de prietenie, directorul bibliotecii ne-a oferit o serie de documente personale ale fostului primar Nicolae Romanescu. S-a descoperit o donație făcută de Marcel Romanescu, fiul marelui Nicolae Romanescu, care, la un moment dat, a activat în apus.
Ele nu au intrat în catalogare, însă expoziția arată documente despre care circulau doar legende urbane legate de viața intimă a lui Nicolae Romanescu spre finalul vieții, în special cele legate de divorț. Sunt doar o parte din documente. Avem peste 20 de colecții, una dintre ele unicat și extrem de importantă”, a spus Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Aman.
Mansarda clădirii devine spațiu pentru copii
De restaurarea clădirii s-a ocupat firma Rasub Construct SRL, din Slatina, care a primit acest contract în vara anului 2019. Dacă la parterul clădirii au fost păstrate elementele arhitecturale specifice vremurilor în care a fost ridicată, mansarda clădirii este modernizată și special gândită de arhitecți pentru copii. Aici, vor rula filme și se vor juca piese de teatru. În acest fel, copiii vor fi atrași în zona culturală. De asemenea, clădirea are de acum și lift și este amenajată și pentru persoanele cu handicap.
,,Suntem foarte fericiți că am reușit să aducem această frumoasă clădire la adevărata valoare. A fost o muncă extrem de dificilă, dar colaborarea foarte bună pe care am avut-o cu arhitecții, specialișții pe piatră, pe metal, pe lemn, ne-a adus la asemenea rezultate. E o muncă care se face cu foarte mult suflet și cu foarte multă pasiune. Clădirea este gata. Mai trebuie să se branșeze la curent. Mai departe trebuie adus mobilierul. În total, cred că sunt cam 16-18 încăperi, pentru că sunt și spații de depozitare. Partea de sus este făcută pentru copii, tocmai pentru a-i atrage într-o zonă culturală. Este un spațiu destinat copiilor, cu un cinematograf unde vor rula diverse filme și pot juca piese de teatru. E o zonă gândită de colegii arhitecți care au făcut proiectul și este o idee foarte bună, pentru că în acest fel îi atrag într-un mediu cultural”, a spus Flavio Finta, directorul general al firmei de construcție Rasub.
Lemnul a fost restaurat cu bisturiul. O muncă titanică
Cu excepția zonelor care au fost afectate de infiltrații sau umiditate sau a elementelor de lemn putrezite sau care lipseau, și care au fost refăcute, în Casa Dianu totul a fost păstrat.
,,La o clădire monument istoric, conform actelor pe care se bazează munca de conservare, trebuie să salvezi cât poți de mult, să intervii cât poți de puțin, să păstrezi originalul, iar unde ai situații complexe făcând diferențele în așa fel încât un istoric să poată să-și dea seama de intervențiile care apar asupra clădirii. Tot ce înseamnă element de lemn la această clădire a fost salvat. Am avut situații în care elemente de lemn au fost putrezite, situații în care elemente la uși sau la ferestre au lipsit și au trebuit reconstituite.
Tot ceea ce se execută se face cu anumite tehnici, pentru că nu poți să restaurezi lemnul decât cu bisturiul. E o muncă titanică. La toată partea de stucatură, toate elementele au fost reconstituite în zonele în care lipseau sau în zonele în care au fost afectate de infiltrații, umiditate. În rest, am păstrat tot ceea ce a fost acum 100 de ani. Munca de conservare înseamnă să translatezi valoarea istorică a unui imobil sau opere de artă să o trimiți către generația viitoare, păstrându-i originalitatea”.
Casa Dianu, una dintre cele mai frumoase case și cu arhitectură bogată
Restauratorii au lucrat cu foiță de aur, un element foarte rar întâlnit, de mici dimensiuni, care a necesitat multă atenție și pricepere.
,,Noi când am preluat acest proiect a trebuit să venim și să facem completările, în așa fel încât să redăm clădirii frumusețea de altădată. S-au refăcut sistemele, învelitoarea, acoperișul, astfel încât să putem să fim siguri că nu vom avea niciun fel de probleme pe viitor. Toată munca asta înseamnă interdisciplinaritate. Colaborare între sculptori, artiști plastici, pictori. Este o muncă foarte frumoasă. Trebuie să pui foarte multă pasiune. E foarte frumos rezultatul pe care îl ai la final. Orice clădire, monument istoric are sufletul său. Dacă reușești să atingi această parte reușești să descoperi frumusețea ei. Fiecare cameră are un specific al ei. Conform studiului istoric și analizelor stratigrafice, toate elementele au fost cu foiță de aur. Este o muncă titanică. Foițele sunt niște elemente foarte mici. Aceasta este una dintre cele mai frumoase case și are o arhitectură extraordinar de bogată. Foița de aur în complementaritate cu acele elemente de pe ușă, creează și volumetrii și un anumit ambient.
Ce au descoperit constructorii într-una dintre încăperile Casei Dianu?
Sub șapte straturi de vopsea, în Casa Dianu a fost descoperită o pictură compusă din elemente aurii, pe un fundal roșu închis.
,,Am reușit să aducem la iveală foarte multe lucruri care nu erau cunoscute la început. Este o cameră, noi îi spunem camera roșie. Sub șapte straturi de vopsea. În perioada comunistă au tot intervenit, în urma stratigrafiilor am descoperit acea pictură. Nu ne-am așteptat. A fost o chestie care nu ne-a produs foarte multă bucurie. E un lucru excepțional să descoperi cum s-a păstrat această pictură și să o dai mai departe. Ar fi fost păcat să nu înțelegem cum a fost gândită această casă. Era o cameră crem și sub cele câteva straturi de vopsea am descoperit această frumusețe.
În ceea ce privește încălzirea, în Casa Dianu se va folosi sistemul green energy. Vor fi folosite centrale de tratare a aerului, echipamente care consumă foarte mult curent și produc energie termică. Pentru că este vorba de un muzeu, unde sunt foarte multe documente, în caz de incendiu, s-a instalat un sistem de gaz inert, care să nu afecteze manuscrisele. Vor fi folosite trei gaze foarte rare, tocmai pentru a nu folosi apă și afecta manuscrisele.
Marina Andrei
