Actualul Program național strategic pentru agricultură este un instrument prin care România ar putea să acceseze 16 miliarde de euro, dacă ne-am face treaba. Dacă am avea strategii și programe, dacă am înțelege că trăim în secolul XXI și că evenimentele extreme, secete prelungite și furtuni violente, tind să fie regula, nu excepția, că ne place sau nu.
România are cele mai multe ferme din Europa, dar din păcate marea lor majoritate sunt ferme mici, de subzistență. Aproximativ 2.5 milioane de ferme și gospodării dețin până la două hectare, 660.000 de ferme dețin între 2 și 5 hectare. Totuși, cu excepția plății redistributive obligatorii, care redirecționează 10% din subvenții către fermele de până la 50 de hectare, nu există în Planul făcut de Guvern vreo măsură reală de sprijin pentru fermele mici şi mijlocii. Nicio perspectivă pentru o creștere semnificativă a gradului de asociere și cooperare între fermieri, pentru modernizare, investiții sau înscrierea produselor lor în scheme de calitate europene. Mai mult, PNS nici măcar nu mai include schema de plată simplificată pentru micii fermieri, de până la 1.250 de euro, folosită în perioada de programare precedentă.
Instrumentele de finanțare ar fi trebuit să le ajute să se dezvolte, și asta nu se întâmplă, pentru că nu avem o strategie pentru ei; dimpotrivă, PFA-urile sunt excluse de la multe scheme de plăți directe. Aproximativ 60.000 de beneficiari nu vor mai putea accesa aceste scheme. Pentru mulți fermieri, PFA este prima opțiune prin care își gestionează fermele, iar eliminarea PFA-urilor din criteriile de eligibilitate pentru accesarea banilor este încă o lovitură dată mai ales micilor fermieri.
Vrem produse românești în magazine, în condițiile în care exportăm materie primă și importăm produs finit, dar nu încurajăm procesarea la nivel de fermă. Planul Național îi încurajează doar pe cei care nu ar mai trebui să aibă nevoie de finanțare: foarte puțini fermieri ar putea lua proiecte cu bugete foarte mari. De exemplu, doar 72 de beneficiari ar putea accesa un buget de peste 250 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacității de procesare a produselor agricole în afara fermei. Similar, doar 108 beneficiari ar profita de un buget de 151 de milioane de euro pentru ferme de fructe și doar 63 de beneficiari ar avea acces la un buget de 50 de milioane de euro în sectorul strugurilor de masă, al florilor și al hameiului.
Ne plângem de irigații, uitând că ele nu se mai fac ca în anii ”70 și ne plângem de împăduriri, uitând că cele pe care deja le avem nu trebuie protejate numai de drujbe.
Toată stima pentru experții în agricultură, în special pentru cei care înțeleg că s-a schimbat și vremea, s-au schimbat și vremurile, și că dacă vrem să trăim sănătos și să mâncăm sănătos, ne adaptăm și muncim eficient, nu facem ședințe foto.
Fermierii, în special cei mici și mijlocii, au nevoie de sprijin. Actualul PNS pentru agricultură îi lasă baltă sau îi îngroapă în hârtii, în folosul cormoranilor de partid.
Cosmin Poteraș, senator de Dolj
