Secția de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean Craiova dispune de toate dotările necesare, dar și de o echipă de medici foarte bine pregătiți, gata să ajute orice mamă să-și aducă bebelușul pe lume. Echipa acestei secții știe că nașterea unui copil este cel mai important moment din viața unei femei și pune pe primul loc atât siguranța micuțului cât și cea a gravidei. Dominic Iliescu, șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Craiova, ne-a povestit cum reușesc să facă față celor mai mari provocări și ce oferă secția pe care o conduce pentru mame și bebelușii acestora.
Aproape 3.000 de naşteri în 2022
Gazeta de Sud: Câte femei au fost ajutate să îşi aducă bebeluşii pe lume în anii precedenți? Care este trendul nașterilor?
Dominic Iliescu: Ultimul an „complet” pentru o astfel de evaluare a fost 2022, an în care SCJU Craiova a adus pe lume 1.893 de nou-născuți născuți natural și 995 la care a fost nevoie de operație cezariană. Ultimii ani au fost grevați de o furtună de cel mai înalt grad pentru sistemul medical în general și pentru anumite specialități în special, între care se numără și Obstetrica. Iar factorul declanșator a fost reprezentat, bine-nțeles, de pandemia Covid. Am plecat de la 2.088 de nașteri vaginale și 1.279 nașteri prin operații cezariene în anul pre-pandemic, 2019.
Eram deja un bloc operator și de nașteri destul de aglomerat. Odată cu debutul pandemiei a trebuit să facem față unei provocări aparent insurmontabile, din cauza reducerii drastice a activității unor unități medicale din teritoriu, lipsite de specialiști ATI sau ginecologi, centralizați în servicii Covid. De asemenea,din cauza transformării Spitalului Municipal Filantropia în unitate suport Covid, având astfel o capacitate mult redusă de a trata paciente sănătoase. Clinica, până atunci aglomerată, a devenit practic neîncăpătoare. S-a ajuns la 2.600 de nașteri vaginale și un număr relativ constant de operații cezariene.
Perioada pandemiei, cea mai grea încercare
Cu toată greutatea pe umeri, echipa medicală din Clinicile de Obstetrică-Ginecologie a rezistat și nu și-a uitat nicio clipă misiunea.
GdS: Cum ați făcut față acestei provocări din timpul pandemiei? Au fost oameni din echipă care au renunțat?
D.I.: Faptul că nu a existat nici măcar o zi în care Clinicile de Obstetrică-Ginecologie ale SCJU Craiova să fie declarate focar Covid, reprezintă pentru mine și acum o minune. Acest lucru se datorează efortului incredibil realizat de întregul personal medical. Reorganizarea turelor de lucru ale medicilor, moașelor și asistentelor medicale pentru a limita expunerea unei părți importante din personal a condus de multe ori la epuizare și iminența abandonului aceste munci fizice, psihice și de concentrare imposibil de relatat în cuvinte.
În multe unități sanitare din țară, inclusiv din Craiova, unii membri ai personalului nu putut suporta această povară. Totuși, niciun membru al colectivului nostru nu a abandonat misiunea, nu a părăsit sistemul greu încercat. În opinia mea, factorul determinant a fost reprezentat de colegialitate, prietenie și întrajutorare. Pandemia a trecut, dar dacă ne uităm la cifrele de mai sus, nașterile în SCJU Craiova sunt mai puține acum decât în anii pre-pandemici. Adevărul este, de fapt, că nu doar Craiova, dar România înregistrează un declin constant, îngrijorător, al numărului de nașteri și un spor negativ de populație.
Bebeluși născuți chiar și la 24 de săptămâni ies învingători din spital
Gds: În secţia pe care o conduceţi există dotările necesare pentru cazuri grave? Ce dotări v-aţi propus să mai aduceţi secţiei în viitor?
D.I.: Clinicile de Obstetrică-Ginecologie ale SCJU Craiova împreună cu Clinica de Neonatologie constituie o unitate de nivel medical maxim, terțiar. Dotările și competențele sunt de nivel înalt. Dar, de multe ori, sunt insuficiente, mai ales din punctul de vedere al resurselor de care dispune Neonatologia. Aceste deficite cuprind atât echipamente, dar mai ales spațiu. Să nu uităm că funcționăm într-o unitate construită în urmă cu 50 de ani. Atunci nu exista conceptul de laparoscopie, iar nașterea era luată în considerare după intrarea gravidei în luna a șaptea.
O mare parte din „avortonii” de altă dată, cărora nu li se acordau șanse și îngrijiri, azi sunt considerați viabili încă din luna a șasea. Mai precis, de la 24 de săptămâni. Ei sunt resuscitați și susținuți cu importante resurse de echipamente, competențe, medicație, nutriție și spații. Acestea nu erau prevăzute în urmă cu jumătate de secol. În plus, Maternitatea SCJU este o unitate de referință, căreia îi sunt adresate toate cazurile grave din regiunea Olteniei. Desigur, unele dotări au fost realizate periodic în maternitate, dar subfinanțarea sistemului medical a fost resimțită sever în clinicile noastre. În ceea ce privește diagnosticul prenatal, am reușit să asigurăm echipamente de calitate prin proiecte de cercetare, comodate și sponsorizări, astfel încât să ne onorăm rangul instituțional.
De curând, însă, ne bucurăm de stabilitate din acest punct de vedere. Asta după ce echipa managerială a realizat o importantă investiție pentru a ne asigura condiții optime de diagnostic ecografic ginecologic și obstetrical. A fost achiziționat un ecograf de înaltă performanță ce deservește ambele clinici în practica curentă. Pe de altă parte, efortul și dedicarea colegilor neonatologi și chirurgi pediatri a estompat deficitul de echipamente și investigații. Mai mult decât atât, a ajutat din plin progresul Medicinei Materno-Fetale în centrul din Craiova.
Astfel, Craiova este deplin recunoscută în prim-planul național în ceea ce privește diagnosticul prenatal și tratarea cazurilor cu anomalii. Avem beneficiul unei colaborări profesioniste între Obstetrică, Neonatologie, Chirurgie Pediatrică și Genetică medicală. Nu pot trece cu vedere aportul colegilor geneticieni în depistarea anomaliilor genetice și consilierea și managementul acestor cazuri. Regretatul coleg, prieten și profesionist de cel mai înalt nivel, Domnul Profesor Doctor Mihai Ioana, a demarat și susținut o colaborare care a devenit model pentru restul centrelor din România.
Este frumos ceea ce am reușit să realizăm, dar nu este intenția noastră să ne oprim aici. Programul PNNR ne va aduce o modernizare și extindere semnificativă a Clinicii de Neonatologie. De asemenea, un centru de instruire a medicilor de specialitate. De asemenea, aceeași finanțare va dota Ambulatoriul de Obstetrică-Ginecologie la un nivel maximal. Vor fi achiziționate de echipamente cu cel mai înalt grad de excelență și inovație în domeniu. În plus, se prefigurează noul Spital Regional de Urgență, drept un nou centru de excelență. Acesta va ajuta la progresul regional în specialitatea în care activăm.
Relația mamă-copil, pe primul loc
GdS: Mamele au posibilitatea să aibă contact permanent cu bebeluşul?
D.I.: Considerăm că mamele ar trebui să aibă un contact cât mai precoce și dacă se poate permanent cu nou-născutul. La naștere, încurajăm interacțiunea, contactul dintre nou-născut și mamă cât mai repede în cazurile în care este posibil acest concept. De asemenea, beneficiem de un format al saloanelor în care mama este aproape de copil. Îl poate supraveghea fie în cameră, fie adiacent, despărțiți printr-un paravan de geam. Acesta este un concept încă actual și ne bucurăm că le putem oferi satisfacția de a-și urmări copilul permanent. Mamele sunt ajutate și consiliate de medici și asistentele de lehuze și neonatologie, așa cum recomandă și ghidurile medicale de specialitate. Aceste principii ajută la demararea corectă a alăptării și formarea unei relații optime între mamă și nou-născut. Sub nicio formă nu dorim separarea mamei de nou născut la naștere sau în perioada de refacere după naștere.
Citeşte şi: Consultații și testări genetice gratuite, în cadrul Centrului Regional de Genetică Medicală al SCJU Craiova
