Cosmin-Marian Poteraș, senator de Dolj
Nu cred că există primar care să nu-și dorească să lase în urmă lucruri necesare, utile și bine făcute pentru comunitatea pe care o reprezintă. Absolut toți își doresc aprecierea oamenilor pentru felul în care au administrat orașul sau comuna lor. Și nu sunt deloc ironic. Totuși, bunele intenții nu sunt suficiente. Ca să le pui în practică trebuie să cunoști nevoile oamenilor, să ai o echipă competentă care să poată derula cu succes proiectele și, foarte important, să nu risipești aiurea bugetul local.
În contextul modificărilor la Codul fiscal care au mărit excesiv taxarea mediului privat s-a vorbit foarte mult despre reducerea cheltuielilor bugetare. S-au mimat unele măsuri în sensul reducerii risipei bugetare de la nivel local și întoarcerea unor sume către fondul de rezervă al Guvernului. Spun s-au mimat pentru că acest fond se află oricum în pixul lui Ciolacu, iar în an electoral, el va distribui acești bani, desigur, cu maximă “responsabilitate”.
Curiozitatea ne-a făcut să ne uităm peste licitațiile din SEAP organizate de Primăria Craiova și RAADPFL în ultimii 3, ani să vedem dacă risipesc bani publici sau nu. Nu le-am putut verifica pe toate, dar am analizat suficiente cât să ne dăm seama unde suntem la capitolul risipă bugetară.
Cu foarte mare ușurință am identificat licitații de aproximativ 40 de milioane de lei pentru: garduri pentru împrejmuirea locurilor de joacă și a spațiilor verzi în perioada 2021-2023 în valoare de 17.666.497 RON, servicii de publicitate și de realizare (creație și producție – publiportaje) în perioada 2022-2023 în valoare de 1.292.221 RON, acorduri cadru material dendrofloricol (arbori, arbuști, bulbi, mușchi, gazon în valoare de 17.444.989 RON, bănci stradale și de agrement în perioada 2020-2023 în valoare de 3.230.732 RON, bulbi de flori în 2022 în valoare de 345.100 RON, pentru 2023 suma estimată fiind de 788.375 RON, acord de furnizare piatră spartă decorativă în 2021 în valoare de 442.918 RON, băncuțe smart în 2021 în valoare de 224.196 RON, figurine set șah pentru Târgul de Paște (două la număr) în valoare de 155.890 RON.
Profesorul meu de matematică din liceu spunea: “Mă băiete, puțin cu puțin face mult!”. Așa este, suma identificată de noi se apropie de 40 de milioane de lei sau aproximativ 8 milioane de euro.
Ca să ne dăm seama cam ce înseamnă 40 de milioane, am făcut niște calcule din care a reieșit că acești bani ar fi putut fi folosiți pentru: reabilitarea termică a 40 de blocuri, construirea de la zero a cel puțin 4 creșe sau grădinițe (Craiova are doar 9 creșe!), aproximativ 20 de kilometri de piste de bicicletă (făcute bine, nu dungi pe asfalt), amenajarea a 100 de locuri de joacă în cartiere, parcare supraetajată (cea de la Liceul Energetic, conform Primăriei, ar trebui să coste 49 milioane RON), plantarea a sute de mii de copaci, iar lista poate continua.
Da, cu toții ne dorim un oraș frumos, curat, cu floricele, sau fel de fel de târguri și petreceri. Totuși, o administrație performantă ar trebui să le asigure fără risipă, prioritizând adevăratele nevoi ale comunității. Putem planta bulbi de flori românești care înfloresc în fiecare an fără să fie nevoie să plantăm flori olandeze ce înfloresc o singură dată? Putem să facem Târg de Paște și fără cele două seturi de șah în valoare de 30 de mii de euro (mai mult decât bugetul alocat proiectului eșuat Rabla Local)? Putem renunța la publicitate și producții media? Putem renunța la garduri și gărdulețe absolut inutile? Putem renunța la pietricele? Putem folosi acești bani pentru lucruri infinit mai importante? Craiova are nenumărate nevoi: conform Primăriei aproximativ 30% dintre străzile Craiovei sunt neasfaltate, mobilitatea urbană este un dezastru, calitatea aerului este alt dezastru, se taie copaci la discreție, în școli profesorii și părinții încă mai strâng bani pentru cele necesare la clasă, și lista poate continua.
Dumneavoastră ce ați face cu 40 de milioane de lei pentru Craiova? Ne puteți transmite la numărul de telefon al cabinetului meu parlamentar: 0790101365.
