Aglomeraţia din camerele de gardă şi Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) este efectul unor deficienţe care ţin de un întreg sistem şi chiar îi depăşesc graniţele. La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova, numărul zilnic al prezentărilor la UPU este, în medie, de 270-280 de persoane. Un număr care ar trebui, în mod firesc, să fie mai mic. Aglomeraţia duce la o presiune crescută pe cadrele medicale şi timpi mai mari de aşteptare. Cum se poate produce schimbarea? Printr-un proces îndelungat şi structural, care nu ţine doar de medicina de urgenţă, ci de întreaga viziune asupra educaţiei pentru sănătate. De grija fiecăruia pentru propria persoană, de politici sociale, nu doar în domeniul sănătăţii, de conştientizare şi de solidaritate.
Suprafața UPU de la SCJU Craiova este de aproape 3000 mp
Suprafața UPU de la SCJU Craiova este de 2790 mp după lucrările de modernizare încheiate la finele anului 2021, în valoare de 20 milioane lei.
„Proiectul a fost realizat cu sprijinul CJ Dolj, s-a dorit creșterea calității actului medical. Cu tot acest suport de la Consiliul Județean și președintele Cosmin Vasile, care a înțeles importanța investițiilor în sănătate, afluxul de pacienți rămâne foarte mare. Cred că și dacă ar fi dublă suprafața, tot insuficient ar fi spațiul. Creșterea nivelului de conștientizare privind prevenirea și screening-ul bolilor este absolut necesar pentru a schimba lucrurile. Am fost personal în UPU, aproape zilnic, și voi merge în continuare, am vorbit cu pacienții, cu aparținătorii. Sunt multe lucruri de remediat pe care le abordăm pas cu pas și sperăm că demersurile noastre se vor face simțite”, transmite managerul SCJU Craiova, Eugen Georgescu.
“Lucrurile trebuie făcute la scară largă”
Prof. Luciana Rotaru, şefa Unităţii de Primiri Urgenţe de la SCJU Craiova consideră că îmbunătăţirea serviciilor din medicina de urgenţă nu ţin, de fapt, doar medicina de urgenţă, ci educaţia pentru sănătate, în general.
“Sunt lucruri pe care oamenii le înţeleg, atunci când le sunt explicate, dar sunt şi lucruri care ne scapă pentru că intervin emoţiile. Emoţia este parte integrantă din ceea ce se petrece în Urgenţă, fie că vorbim de aparţinători, fie că vorbim despre pacienţi. Şi atunci degeaba încerci să înţelegi, din punct de vedere raţional, căci atunci mintea şi sufletul îţi transmit lucruri diferite. Oamenii învaţă atunci când sunt expuşi. De exemplu, dacă o luăm de la început, din copilărie, când cei mici învaţă noţiuni de prim ajutor în timpul Săptămânii Altfel. Când oamenii încep să înveţe să facă simulări în acest mediu. Atunci se produce conştientizarea”, spune medicul. Lucrurile trebuie făcute la scară largă, consideră prof. Rotaru.
Sănătatea trebuie privită ca traversarea pe zebră
“Primul mesaj este că salvarea vieţii este în mâinile celor din jur, care îl văd când păţeşte ceva.
Următorul mesaj este că sănătatea lor este capitală. E la fel ca la trecerea pe zebră. Nu e suficient să traversezi pe la trecerea de pietoni, trebuie să te şi asiguri. Poate, totuşi, cineva te loveşte. La fel şi cu sănătatea. Trebuie să fii atent. Nu să spui: “lasă, că dacă mă îmbolnăvesc sau dacă fac infarct o să fie medicii acolo, la spital. Dar mai bine să nu fac infarct.” Medicina are limitele ei”, precizează coordonatoarea UPU de la SCJU Craiova.
Înainte să aflu cum să ajung mai repede în faţă, la rând, hai să aflu cum să fiu bine şi să nu ajung la rând deloc, dacă se poate, spune medicul.
Apoi, dacă totuşi ne îmbolnăvim, trebuie să avem în vedere că starea de sănătate, de cele mai multe ori, nu se deteriorează brusc. Câteodată sunt semnale de boală care nu sunt foarte zgomotoase. Dar totuşi e ceva în neregulă şi ar trebui să aflăm ce.
Urgenţa aglomerată, rezultatul unui cumul de probleme
În UPU, sunt mereu “mai mulţi pacienţi decât ar fi firesc să fie”. În jur de 270-280 prezentări au loc zilnic la Spitalul Judeţean din Craiova. Iar cauzele sunt multiple.
Oamenii care nu sunt asiguraţi vor urgenţa pentru orice. Sunt şi oameni care au avut ocazia să se ducă în altă parte, dar nu s-au dus sau nu s-au lămurit şi ajung la urgenţă, deşi ei sunt pacienţi cronici. Sunt cazuri de pacienţi care nu sunt foarte gravi, dar sunt abandonaţi în urgenţă de familie. Urgenţa înseamnă, uneori, şi terapia bolilor finale, în lipsa centrelor de îngrijiri paliative. Şi nu există nici aceeaşi disponibilitate a tuturor spitalelor de a prelua pacienţii. Aşa se ajunge ca într-un spital să nu fie locuri şi altele să stea goale.
“Dincolo de motive, cert este că patul ajunge ocupat”, spune dr. Rotaru.
Este un lanţ al slăbiciunilor şi, dincolo de deficienţele sistemului medical, sunt metehne care vin din mediul social, este o combinaţie de factori care necesită modificări structurale, dar şi la nivel individual.
CITEȘTE ȘI: De ce ai mâinile și picioarele reci mereu?
