Şcoala a început de o săptămână, însă cu stângul. Cu toate că Legea Educației prevede ca bugetul anual pentru educație să fie de minimum 6% din PIB, în acest an şcolar, valoarea acestui procent este de doar 3,6%, conform Raportului Bugetului. În plus, România este pe ultimele poziţii în Europa în ceea ce priveşte investiţia în învăţământ. Alocaţia şi bursa de ajutor social nu le ajung elevilor din mediul rural să plătească nici un sfert din costul căminului.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) şi Consiliul Național al Elevilor (CNE) atrag atenţia asupra problemelor financiare din învăţământ, care afectează atât elevii, cât şi studenţii.
Conform datelor Eurostat, în 2010, România s-a aflat la coada clasamentului UE în ceea ce privește valoarea finanțării per elev. Chiar și așa, valoarea costului standard per elev/preșcolar/an, principala componentă a salariilor învățătorilor și profesorilor, a scăzut din 2010 până în 2013 de la 2.857 de lei la 2.420 de lei.
Prin urmare, salariile profesorilor din România sunt chiar de zeci de ori mai mici decât salariile profesorilor din alte state din Europa, care au ales să investească în educație și să o trateze ca prioritate națională. Conform unor date furnizate de FSLI, un profesor debutant câștigă în România un salariu mediu brut de 233 de euro, în timp ce în Austria, Marea Britanie și Italia salariile profesorilor ajung la aproape 2.000 de euro, în Spania și Germania – la 3.000 sau în Luxemburg se apropie de 5.000 de euro. Prin urmare, este evident motivul pentru care numărul tinerilor cu vocație pentru meseria de dascăl care își doresc să intre în sistemul de învățământ scade de la an la an, locul acestora fiind luat de tineri mai slab pregătiți, care se mulțumesc cu aceste salarii, atrage atenţia ANOSR.
Elevii resimt lipsa materialelor
Slaba pregătire a cadrelor didactice afectează dramatic calitatea actului educațional, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele dezastruoase de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Anul acesta, procentul de promovabilitate a fost de doar 56,4%, ceea ce denotă că aproape jumătate din absolvenții de liceu din acest an nu au fost suficient de bine pregătiți la finalul liceului.
Cât despre aparatură modernă care să transforme orele în adevărate experiențe interactive de învățare, majoritatea școlilor sunt departe de acest ideal, abia reușind să acopere cheltuielile minime pentru serviciile de întreținere a sălilor de clasă și a materialelor clasice de studiu.
Elevii resimt şi ei lipsa materialelor pe care să lucreze: „Ar trebui să avem un sistem mult mai dezvoltat, care să ne încurajeze şi să ne susţină mai mult. Eu am fost la şcoală şi în Italia, unde lucrau părinţii mei, dar nu se compară condiţiile. Acolo, profesorii au mult mai multe materiale şi dispozitive cu care ne făceau să învăţăm şi altfel, nu numai să tocim din cărţi ca aici“, a spus Maria, care învaţă din nou într-un liceu din Craiova, după ce s-a întors cu familia din Italia.
Alocaţia şi bursa de ajutor social nu le ajung elevilor pentru cămin
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România şi Consiliul Național al Elevilor atrag atenţia şi în ceea ce privește sprijinul pe care statul îl acordă elevilor din familii sărace. Valoarea mică a alocației școlare (42 de lei) sau a bursei de ajutor social (sub 100 de lei în majoritatea orașelor), cumulată cu problemele din ultimul an în ceea ce privește decontul cheltuielilor de transport pentru studenții navetiști, a determinat un număr impresionant de elevi să abandoneze școala din cauză că părinții nu își permit să acopere cheltuielile necesare întreținerii în școală. România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din UE, valoarea acesteia ajungând în 2011 la 17,5%, în timp ce media UE a fost mai mai mică cu patru procente, conform Eurostat.
Mulţi elevi din satele din jurul Craiovei vin să studieze la liceele din oraş. Alocaţia de 42 de lei pe care o primesc lunar nu acoperă nici un sfert din costul căminului. Ioana P. a venit din satul Afumaţi la un liceu din Craiova ca să studieze la profilul filologie. „Alocaţia nu îmi ajunge nici ca să mă duc de două ori acasă, iar ca să plătesc căminul nici nu mă gândesc. E foarte greu. Chiar dacă înveţi bine şi ai media 10, îţi dau bursa abia la sfârşitul anului“. Bursa de ajutor social se dă în condiţii stricte şi, dacă depăşeşti cu un leu, o pierzi, aşa cum a pierdut-o şi Claudia, elevă în clasa a-XI-a: „Părinţii mei au salariul minim pe economie, dar, pentru că depăşesc cu un leu, nu am primit ajutor social. E o sumă mică, dar pe noi ne-ar ajuta. Părinţii ne dau bani de cămin şi noi din asta ne-am mai cumpăra mâncare şi ce mai avem nevoie la şcoală: cărţi, caiete“. În aceeaşi situaţie este şi Lucian Tudorică: „Alocaţia noastră este foarte mică, iar la cămin plătesc peste două milioane pe lună. Părinţilor le este foarte greu să ne întreţină, mai ales că şi salariile lor sunt mici“.
Doar 3,6% pentru educaţie, faţă de 6% cât ar trebui
Consiliul Național al Elevilor solicită guvernului acordarea a 6% din PIB pentru educație. În prezent, sistemul educațional preuniversitar necesită o creștere a finanțării pentru a fi posibilă revizuirea programei școlare, dotarea tehnică a unităților de învățământ, formarea tinerilor pentru piața muncii și asigurarea unor condiții și servicii sociale favorabile, precum burse, alocații școlare și programe de consiliere și orientare în carieră.
„Subfinanțarea sistemului educațional afectează prezentul și viitorul societății românești. Consecințele sunt grave și multiple, atât în ceea ce privește dezvoltarea personală și profesională a elevilor, cât și oportunitățile pe care aceștia le vor avea în viitor. Educația este considerată o prioritate națională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar creșterea finanțării pentru educație reprezintă calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale“, a declarat Iulia-Flavia Miron, președinta CNE. Viitorul tinerei generaţii stă în mâna guvernanţilor, care an în an îşi arată dezinteresul faţă de educaţie.
Ana-Maria Predilă
