Universitatea din Craiova este una dintre instituţiile de învăţământ superior de stat care are cele mai mari taxe de studiu. Studenţii craioveni care trebuie să îşi plătească facultatea trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar decât cei din Cluj, Sibiu sau Timişoara.
Taxele de studiu au crescut în acest an la Universitatea din Craiova şi sunt mai mari decât la alte centre universitare din ţară. Studenţii sunt nemulţumiţi şi din această cauză din ce în ce mai mulţi tineri cu venituri scăzute renunţă la studii. Dacă la Facultatea de Litere din Craiova studenţii înscrişi la taxă plătesc 3.000 de lei pe an, pentru aceeaşi facultate studenţii din Sibiu dau o taxă de 2.000 de lei, iar cei de la Cluj – de 2.400 de lei. Studenţii din Bănie nu îşi explică de ce ei plătesc cele mai mari taxe.
„Eu nu înţeleg ce se face cu banii din taxă pentru că este o sumă prea mare, iar în universitate nu văd să se achiziţioneze aparatură nouă pentru studiu. Dacă aş fi fost la taxă, nu cred că aş fi putut termina facultatea sau ar fi trebuit să mă angajez. Până şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj taxa este de 2.400 de lei, iar universitatea noastră nu se poate compara cu aceasta“, a spus Mihai T., student la Facultatea de Litere din Craiova.
Studenţii înscrişi la taxă la Facultatea de Ştiinţe Politice din Sibiu plătesc 2.400 de lei pe an, cei de la Timişoara şi Cluj 2.500 de lei, iar cei de la Craiova 3.000 de lei. Deşi plăteşte o taxă de studiu mult mai mică spre deosebire de studenţii craioveni, Georgiana Cornea, studentă la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, este de părere că taxele nu sunt corecte dintr-un mare motiv. „Calitatea învăţământului lasă mult de dorit, iar la asta se adaugă faptul că trebuie să plătim şi unele din suporturile de curs. Dacă minusurile din sistemul de predare s-ar schimba în avantaje, eu sunt dispusă să plătesc şi mai mult de 2.400 de lei pe an, dacă ştiu că la terminarea facultăţii sunt realmente pregătită pentru un job în domeniu“. Tot Georgiana susţine că fără sprijinul părinţilor studenţii nu pot termina facultatea. „Părinţii studenţilor trebuie să munceasă pentru a achita taxa. În general, studenţii care nu lucrează sunt cei care sunt la buget. Nu este imposibil să lucrezi pentru a-ţi plăti taxa, însă este foarte greu şi pierzi o mare parte din cursuri şi seminarii“.
„Facultatea poate fi considerată o firmă care produce“
Studenţii facultăţilor din Craiova apreciază că valoarea taxei de studiu este mare având în vedere şi faptul că bursele sunt printre cele mai mici din ţară. Alexandra este studentă în anul I la specializarea Asistenţă Socială din Craiova şi plăteşte o taxă de studiu de 3.000 de lei pe an, pe care nu ar putea să o achite fără sprijinul mamei, care munceşte în Italia. Fata nu înţelege de ce prietena ei, care este studentă la aceeaşi specializare în Sibiu, plăteşte 2.100 de lei pe an, taxă de studiu. Mai puţin cu 500 de lei plătesc şi studenţii din Cluj şi Timişoara. Studenţii de la Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică din Craiova înscrişi la taxă plătesc 3.000 de lei pe an, în timp ce studenţii de la aceeaşi facultate din Braşov scot din buzunar pentru taxă 2.156 de lei, după cum spune Alexandru Tomescu, student în Braşov la această facultate. „Taxele sunt destul de mari pentru un student. Fără ajutorul părinţilor, tinerii nu au de unde să plătească această sumă de bani şi sunt nevoiţi să muncească ori să renunţe la facultate“, a spus Alexandru.
Ca student evaluator al ARACIS (Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior), Cătălin Vancea, student la Facultatea de Litere din Craiova, este de părere că accentul trebuie pus pe calitate. „Am învăţat în cadrul unei conferinţe de la un profesor norvegian că facultatea poate fi considerată o firmă care produce. Prin urmare, câştigă în raport calitativ cu produsul. Dacă ceea ce produci nu poate aduce finanţare, vinzi diplome. Vina nu e doar a studenţilor, a sistemului sau a profesorilor, ea se împarte. Păcat că victima rămâne România, căci studenţii buni tot afară pleacă“, este de părere studentul craiovean.
Mădălina studiază la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor şi spune că studenţii din Craiova ar trebui să ia atitudine, dar majoritatea dintre ei nu au forţa de a se mobiliza ca să îşi ceară drepturile. Deşi studenţii de la Facultatea de Vest din Timişoara plătesc taxe de studiu mai mici decât cei din Craiova, ei sunt hotărâţi să ia atitudine.
„Pe 13 noiembrie vom face un protest prin care cerem ca taxele de studiu să fie mai mici, pentru că studenţii nu mai pot suporta aceste cheltuieli“, a declarat Cristiana Pereţeanu, studentă la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Timişoara.
Mihai Dragoș, președin-tele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a declarat în legătură cu acest subiect: „Taxele de studii, alături de celelalte costuri legate de facultate, sunt deja insuportabile de către o mare parte a familiilor din România și sunt cauza principală a abandonului școlar. În universități, doar jumătate din studenți termină facultatea începută. Actualele creșteri de taxe și ineficiența măsurilor de sprijin a studenților cu venituri scăzute sau defavorizați arată importanța scăzută pe care guvernanții, atât cei actuali, cât și cei din guvernele trecute, o acordă tinerei generații. Scăderea investiției statului în educație prejudiciază grav întreaga societate, cu repercusiuni atât pe termen scurt, legate de costuri, dar și de calitatea și relevanța studiilor pentru actualii studenți, cât și pe termen lung, legate de creșterea economică, echitate și chiar sănătate publică și participare la procesele democratice“.
Taxe de studiu mari, burse mici
Circa 71% dintre studenţii facultăţilor de stat apreciază că valoarea taxei de studiu este mare, se arată într-o analiză realizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. În ceea ce priveşte bursele, 80% dintre respondenţi spun că nu acoperă decât parţial cheltuielile minime pentru masă şi cazare. Peste 50% dintre studenţi spun că nu sunt motivaţi de bursă să învăţe mai mult. Peste 40% dintre studenţi apreciază că taxele de cămin sunt mari sau exagerate. Alţi studenţi se plâng de condiţiile proaste de cazare. Pentru prevenirea abandonului universitar este nevoie de susținere financiară a grupurilor dezavantajate, dar şi de servicii eficiente de orientare și consiliere, care să aibă impact în rândul studenților. Din păcate, problema subfinanțării educației a afectat inclusiv calitatea acestor servicii, atât prin personalul insuficient pentru numărul mare de studenți din universitate și de foarte multe ori nu suficient de bine calificat, cât și prin tipurile și eficiență a activităților pe care aceste centre le pot realiza.